Fratele lui Vadim Tudor, generalul în rezervă Marcu, riscă să rămână fără casa de la MApN

Potrivit surselor citate, în dosarul deschis de procurorii militari de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în care sunt cercetaţi mai mulţi generali, fostul ministru al Apărării Corneliu Dobritoiu şi alte persoane cu funcţii de conducere în MApN, figurează şi numele fratele lui Corneliu Vadim Tudor - generalul în rezervă Marcu Tudor, care a primit, şi el, o locuinţă de serviciu de la MApN, în strada Mihai Eminescu nr. 102-104, casa fiind cumpărată ulterior de către acesta.

Aceleaşi surse au precizat că fratele liderului PRM nu este pus sub învinuire în acest dosar, însă procurorii cercetează modul în care acesta a primit dreptul de a cumpăra locuinţa respectivă.

Sursele citate arată că, potrivit unui ordin din 2000 emis de ministrul Apărării, nu puteau fi atribuite şi închiriate locuinţe de serviciu cadrelor militare aflate în rezervă. "Cadrele militare în rezervă, cum este şi cazul generalui Tudor, nu puteau astfel să primească locuinţe de serviciu. Acestea puteau fi atribuite şi închiriate doar cadrelor active", au explicat sursele citate.

Pe de altă parte, arată sursele, Legea 562 din decembrie 2004 dădea dreptul cadrelor militare să-şi cumpere în regim subvenţionat, respectiv la un preţ de şase-şapte ori mai mic, locuinţa de serviciu deţinută cu chirie. "Legea stipulează că poate cumpăra o singură locuinţă de serviciu titularul contractului de închiriere, dacă o deţine în baza unui contract valabil încheiat, însă, în cazul lui Marcu Tudor, nu a fost vorba despre un contrac valabil încheiat", precizează aceleaşi surse.

Fratele lui Vadim Tudor era atunci general pensionat, respectiv trecut în rezervă, în Comisia de Apărare din Senatul României şi avea în chirie o locuinţă de serviciu cu cinci camere de la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), au mai precizat sursele citate.

După apariţia legii menţionate, spun aceleaşi surse, a fost emisă o hotărâre de guvern prin care locuinţa respectivă a fost transferată de la RAAPPS la Ministerul Apărării Naţionale.

Potrivit surselor citate, după trecerea casei la MApN, aceasta nu putea fi închiriată drept locuinţă de serviciu lui Marcu Tudor, pentru că acesta nu mai era cadru militar activ.

"După ce casa a trecut la MApN, aceasta i-a fost repartizată şi închiriată ilegal de către Garnizoana Bucureşti, din ordinul generalului de brigadă Traian Pigui, care este deja pus sub învinuire în acest caz şi pentru ordinul emis cu privire la vânzarea casei în care stă generalul Tudor către acesta", au precizat sursele citate.

Aceleaşi surse arată că "la scurt timp după ce MApN i-a închiriat casa lui Marcu Tudor, acesta a cumpărat subvenţionat locuinţa respectivă, în condiţiile în care nu avea legal încheiat contractul de închiriere, pentru că nu era militar activ, ci în rezervă, fapt ce contravenea legii menţionate".

În plus, mai arată sursele citate, Legea 562 arăta că pot fi vândute locuinţele de serviciu ce se aflau în patrimoniul MApN până la momentul intrării în vigoare a acestei legi, or transferul de la RAAPPS la MApN s-a făcut după apariţia actului normativ, astfel că nu putea fi vândută.

Sursele judiciare arată că, în acest caz, "s-a greşit penal" pe toată linia, respectiv pe filiera conducerea Garnizoanei Bucureşti - Auditoriul - Comisia de Vânzare, în acest fel fiind prejudiciat Ministerul Apărării.

Întrebate în legătură cu implicarea penală a lui Marcu Tudor, sursele citate au menţionat că acesta nu este pus sub învinuire în acest caz, probele adunate stabilind că generalul în rezervă nu a introdus informaţii mincinoase sau eronate în declaraţiile şi documentele depuse în vederea încheierii contractului de închiriere şi ulterior a celui de cumpărare a locuinţei de serviciu.

Cu toate acestea, precizează sursele citate, pentru că dobândirea locuinţei generalului Tudor are la bază un contract încheiat ilegal, acesta riscă să piardă imobilul, la fel ca restul generalilor din dosar,

Sursele citate arată că procurorii militari anticorupţie vor cere, în eventualitatea trimiterii la instanţă a acestui caz, recuperarea prejudiciului produs MApN, respectiv a locuinţelor de serviciu dobândite prin infracţiune, acolo unde situaţia permite.

Astfel, deşi nu a minţit în declaraţiile date şi nu s-a folosit de documente false sau fictive pentru dobândirea locuinţei de serviciu, generalul (r) Marcu Tudor riscă să piardă imobilul din cauza modului ilegal prin care au acţionat cadrele militare care i-au facilitat acestuia posibilitatea de a închiria şi cumpăra casa, au mai arătat sursele citate.

În dosarul achiziţiei locuinţelor de serviciu de la MApN, s-au prezentat la DNA, miercuri, generalii Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Constantin Năstase şi Mircea Chelaru, care au fost citaţi pentru a li se aduce la cunoştinţă acuzaţiile.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, marţi, că în cazul generalului maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu a fost începută urmărirea penală în acest dosar întrucât a închiriat şi ulterior a cumpărat, la un preţ subvenţionat, o locuinţă de serviciu de la MApN, folosind declaraţii false. Dobriţoiu este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, sub forma participaţiei improprii.

Generalul de brigadă în rezervă Traian Pigui, şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN la data faptelor, este cercetat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, sub forma participaţiei improprii, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, potrivit DNA.

În rezoluţia de începere a urmăririi penale se arată că există date şi indicii temeinice că, în calitate de şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din Ministerul Apărării Naţionale, Traian Pigui s-a implicat în atribuirea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu, dintre care unele preluate de la RAAPPS, pentru a fi cumpărate la preţ subvenţionat, în baza Legii 562/2004, de către cadre militare cu funcţii de conducere din MApN (la data faptelor).

"Conform acelei legi, cadrele militare sau fostele cadre militare care deţineau, la data apariţiei legii, locuinţe de serviciu aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, le puteau cumpăra, în regim subvenţionat, însă cu anumite condiţii, între care, titularul contractului de închiriere să deţină această calitate de chiriaş în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu deţină sau să nu fi deţinut locuinţe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuinţă, în regim subvenţionat", potrivit DNA.

Totodată, potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, Corneliu Dobriţoiu, a închiriat şi, ulterior, a cumpărat, în regim subvenţionat, o locuinţă de serviciu de la Ministerul Apărării Naţionale, "cu încălcarea prevederilor legale, făcând uz de declaraţii false care au fost de natură să îi inducă în eroare pe membrii comisiei de vânzare".

Procurorii au precizat că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a locuinţei de serviciu din Bucureşti, contractul de închiriere încheiat pentru aceasta cu Corneliu Dobriţoiu era expirat din 29 iunie 2005, "nefiind astfel îndeplinită condiţia existenţei unui contract de închiriere valid la momentul vânzării".

"Declaraţia notarială dată la 08.06.2005 de către Dobriţoiu Corneliu nu corespunde realităţii, deoarece, la momentul respectiv, acesta deţinea împreună cu soţia sa, o locuinţă proprietate personală", a mai arătat DNA.

Alături de Corneliu Dobriţoiu, alte zece persoane cu funcţii de conducere din MApN au achiziţionat, în condiţii nelegale, locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat, faţă de acestea fiind făcute acte de urmărire penală, au precizat procurorii.

Valoarea prejudiciului în dauna Ministerului Apărării Naţionale a fost estimat la 1,2 milioane de lei.