Fraţii lui Omar Hayssam, daţi în urmărire internaţională

Mukhles şi Mahmoud Omar au fost daţi în urmărire internaţională după ce, anterior, poliţiştii au obţinut informaţii potrivit cărora cei doi nu se află pe teritoriul României.

Potrivit unor surse din Poliţie, Mukhles şi Mahmoud Omar au fost daţi în urmărire în seara zilei de 8 octombrie, după ce magistraţii au emis mandatele de executare a pedepsei pe numele lor.

După ce au aplicat procedura şi i-au căutat pe cei doi în Timişoara, unde se află reşedinţa lui Mukhles, respectiv la adresa din Bucureşti a lui Mahmoud Omar, poliţiştii i-au dat pe cei doi în urmărire.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că tot în data de 8 octombrie s-a solicitat Curţii de Apel Oradea emiterea unor mandate de urmărire internaţională pe numele celor doi, deoarece exiată informaţii potrivit cărora aceştia au părărit teritoriul României înainte ca instanţa să se pronunţe.

Potrivit poliţiştilor, există date conform cărora Mukhles se află în Israel, în timp ce Mahmoud a ieşit din ţară la 3 octombrie, cu patru zile înainte să fie condamnat, pe la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu Rutier.

Odată cu Mukhles şi Mahmoud Omar, a fost condamnat definiv, la şapte ani de închisoare, Mustafa Tartoussi, proprietarul navei la bordul căreia ar fi fugit Omar Hayssam. Tartoussi a fost însă prins de poliţişti şi încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă.

Instanţa supremă i-a condamnat definitiv, marţi, pe fraţii lui Omar Hayssam, Mukhles şi Mahmoud, la câte cinci ani de închisoare cu executare şi pe Mustafa Tartoussi la şapte ani de închisoare, pentru că în 2006 l-au ajutat pe sirian să fugă din ţară, deşi ştiau că este acuzat de terorism.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au schimbat sentinţa primită de cei trei în primă instanţă, la Curtea de Apel Oradea, care a dispus achitare lor, în 8 octombrie 2012.

Decizia de condamnare a celor trei la pedepse cu executare este definitivă, aceştia urmând să fie încarceraţi.

La sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, proprietarul navei la bordul căreia ar fi fugit Omar Hayssam din ţară, şi pe Mukhles şi Mahmoud Omar, pentru că, în perioada 23-30 iunie 2006, au planificat şi înlesnit ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoşteau că sirianul a fost trimis în judecată pentru acte de terorism, prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire în Irak, în martie 2005, a jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian.

Potrivit procurorilor, Omar Hayssam a părăsit România pe cale maritimă, ajutat de cei trei, Tartoussi având ca justificare "considerente de ordin material", iar fraţii sirianului, "considerente de ordin familial".

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnalişti, sirianul a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.

Sirianul a fost adus în ţară în 19 iulie 2013, după şapte ani de la fuga acestuia din România. Omar Hayssam a fost atunci încarcerat, pentru a executa pedepsele definitive primite în trei dosare, respectiv 20 de ani de închisoare pentru răpirea celor trei jurnalişti, 16 ani de închisoare pentru înşelăciune, în dosarul "Volvo" şi trei ani de închisoare pentru fraude, în cauza "Foresta Nehoiu".