Fraţii Nuredin, condamnaţi definitiv la un an de închisoare cu suspendare în dosarul de şantaj

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au menţinut astfel decizia din 28 septembrie 2012, luată de Curtea de Apel Bucureşti.

"Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, părţile civile Mocea Marian şi Ciufu Constantin Mădălin şi de inculpaţii Nuredin Beinur, Nuredin Erchin, Pădure Mannix şi Hanganu Emanoil împotriva sentinţei penale nr. 376 din 28 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, privind şi pe inculpaţii Niţoi Cristinel, Pop Constantin Ovidiu şi Balaban Nelu Mihai. Ia act de retragerea apelului formulat de inculpatul Popa Valentin împotriva aceleiaşi sentinţe penale", se arată în decizia ICCJ.

Hotărârea instanţei supreme, pronunţată în 7 mai, este definitivă.

În 28 septembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe fraţii Erchin şi Beinur Nuredin la pedepse de câte un an de închisoare cu suspendare şi l-a achitat pe Cristinel Niţoi, comisarul şef de Poliţie la data faptelor. Prin aceeaşi decizie, interlopul Mannix Pădure a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu executare.

Alături de aceştia au mai fost condamnaţi Valentin Popa, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, şi Emanoil Hanganu, la patru luni cu suspendare.

Totodată, instanţa i-a achitat pe Mihai Nelu Balaban, în cazul căruia a constatat că este arestat în altă cauză, precum şi pe Ovidiu Constantin Pop, de asemenea arestat în alt dosar.

În februarie 2011, fraţii Beinur şi Erchin Nuredin, comisarul şef Cristinel Niţoi şi complici ai acestora au fost trimişi în judecată, de procurorii Parchetului instnaţei supreme, pentru mai multe fapte de şantaj, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi favorizarea infractorului.

Beinur Nuredin a fost acuzat de instigare la şantaj, şantaj asupra părţii vătămate C.M.C., şantaj în formă continuată faţă de partea vătămată M.M., ultraj contra bunelor moravuri şi două fapte de tulburarea ordinii şi liniştii publice, iar Erchin Beinur, pentru şantaj în formă continuată faţă de partea vătămată M.M. şi patru infracţiuni de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice.

Ofiţerul de poliţie judiciară Cristinel Niţoi a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea infractorului şi conflict de interese, Nelu Mihai Balaban - pentru şantaj asupra martorului C.V. şi a părţii vătămate C.M.C., complicitate la şantaj asupra părţii vătămate M.M., ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, Mannix Pădure - pentru complicitate la şantaj asupra părţii vătămate M.M. şi patru infracţiuni de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, Constantin Ovidiu Pop - pentru şantaj asupra martorului C.V., Valentin Popa - pentru mărturie mincinoasă, favorizarea infractorului şi fals în declaraţii, Emanoil Hanganu - pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, instigarea la fals întelectual şi instigare la fals în declaraţii şi Petre Cantranjev - pentru deţinere de arme neletale.

Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că inculpaţii, începând din anul 2000, ar fi perceput taxe de protecţie, valoarea acestora ridicându-se la câteva mii de euro pe an, de la diverşi oameni de afaceri, în schimbul promisiunii că vor putea derula în linişte activităţi comerciale pe litoral.

Victimele, semnatare ale unor plângeri penale depuse la poliţie, ar fi fost descurajate în demersurile lor de soluţiile de netrimitere în judecată dispuse de sau prin intermediul acţiunilor întreprinse de ofiţerul de poliţie judiciară Cristinel Niţoi, au mai notat anchetatorii în rechizitoriu.

Cristinel Niţoi, au mai arătat anchetatorii, urmărea favorizarea membrilor familiei Beinur Nuredin, folosindu-se de autoritatea pe care o avea asupra celorlalţi poliţişti din cadrul Poliţiei Staţiunii Neptun, mai ales în perioadele în care a fost împuternicit la conducerea acesteia.

Totodată, din probele anchetatorilor a mai reieşit că, pentru a-şi pune în aplicare planurile, inculpaţii ar fi recurs, de cele mai multe ori, la ameninţări cu moartea la adresa persoanelor vătămate şi a membrilor familiilor acestora, precum şi a martorilor, atât în mod direct, cât şi prin mesaje telefonice sau distrugeri de bunuri cu scopul intimidării.