FSLI: Noua Lege a educaţiei privatizează învăţământul românesc

Secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Marian Pop, a declarat, miercuri seară, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, că FSLI va continua lupta sindicală pe două fronturi: cel legat de Legea educaţiei şi cel legat de Legea salarizării unitare, deoarece acestea sunt două elemente care se întrepătrund în învăţământ, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Cu siguranţă vom asista la forme de protest în momentul în care fiecare angajat din învăţământ va înţelege capcanele la care este supus sistemul de învăţământ după asumarea acestei legi. Titularizarea sistemului de învăţământ dispare, toţi cei care sunt titulari sunt la mâna unui director sau a unui Consiliu de Administraţie, Consiliu de Administraţie care doar o treime este format din corp profesional, iar două treimi din exteriorul şcolii şi ia decizii majore, elevii finalizează învăţământul obligatoriu stabilit de Constituţie fără nicio calificare, ajung la 16 ani să intre în câmpul muncii fără nicio calificare, angajaţi necalificaţi", a spus Pop.

El a adăugat că noua Lege a educaţiei va duce la "privatizarea învăţământului", iar prin introducerea finanţării pe elev, coroborată cu Legea salarizării unitare, "se face o concurenţă neloială învăţământului de stat".

"Interesul nu îl ştiu şi nu vreau să discut despre el. Cert este că un profesor, cel mai bun profesor din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, va fi salarizat la 5,35 (coeficientul aplicat pe grila de salarizare unitară - n.r.), în schimb în sistemul privat poate să ia orice salariu, în condiţiile în care se doreşte prin această lege să se aloce aceiaşi bani şi învăţământului de stat şi învăţământului privat pe cheltuieli de personal", a afirmat Pop.

El a dat ca exemplu o grupă de grădiniţă cu 25 de elevi, căreia statul îi va aloca aproximativ 20.000 de euro pe an, sumă pe care o va primi indiferent dacă va fi de stat sau particulară.

Pop a spus că problema este că un educator la stat nu va putea fi plătit cu mai mult de 250 de euro pe lună, în timp ce la privat va putea obţine orice salariu.

"Ce înseamnă asta? În primă fază, profesorii şi învăţătorii buni vor pleca la privat, pentru că vor avea o salarizare mai mare, vor rămâne profesorii de mai slabă calitate în învăţământul de stat, automat vor pleca şi o parte din copii şi vom avea inegalitate de şanse, pentru că, mai ales în mediul rural, unde părinţii nu îşi vor permite să plătească o taxă suplimentară, vor rămâne copiii la şcolile de stat în care nu vor exista profesori de calitate. Acesta este efectul ascuns al acestei finanţări pe elev", a spus Pop.

Potrivit sursei citate, un alt aspect ascuns al noii legi este legat de curriculum şi de aprobarea opţionalelor, deoarece prin legea asumată opţionalele sunt aprobate de un Consiliu de Administraţie.

"Dacă dumneavoastră puteţi să îmi spuneţi că un CA în care sunt trei profesori, un director, şase reprezentanţi ai părinţilor, ai mediului de afaceri, ai primarului şi ai Consiliului Local ştie ce opţional fac eu la Astronomie, dacă vreţi, şi ei pot să-şi dea viza să voteze un opţional, ne înşelăm amarnic. Asta se aduce prin noua lege. Sper ca acea lege să fie uitată pentru totdeauna, să ne îndreptăm atenţia către legea de la Senat, să încercăm împreună şi cu dumneavoastră, cu reprezentanţi ai mass-media, şi cu părinţi, şi cu studenţi şi cu societate civilă, sindicate şi patronate, să încercăm să amendăm acea lege în punctele care blochează reforma. Legea asumată blochează instituţional sistemul", a susţinut Liviu Marian Pop.

Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că există un conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi Parlament, ca urmare a refuzului parlamentarilor de a dezbate moţiunea de cenzură înaintată după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Legea educaţiei.