Toader, scrisoare anti-Kovesi în FT pentru ca să nu fie numită procuror european. Ministrul Justiţiei explică de ce a vrut demiterea ei de la DNA

În scrisoarea trimisă, Tudorel Toader cere ca Laura Codruţa Kovesi să nu fie numită în funcţie şi aduce ca motivare dosarele deschise de aceasta împotriva mai multor magistraţi şi judecători. Ministrul a invocat, de asemenea, şi prin revocarea de la conducerea DNA a Laurei Codruţa Kovesi.

„Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruţa Kovesi, unul dintre cei trei candidaţi pentru poziţia de procuror-şef al Parchetului European. Dar din dovezile pe care le-am văzut - de la judecători, procurori şi alte surse credibile- nu ar trebui numită în această funcţie importantă. Doamna Kovesi nu a fost demisă anul trecut deoarece Agenţia Anticorupţie pe care o conducea, DNA, viza politicieni corupţi. A fost demisă deoarece DNA încălca legea. Curtea Constituţională a decis că strategia de investigaţie a doamnei Kovesi era bazată pe constrângere”, se menţionează în scrisoare.

Ministrul Justiţiei aminteşte şi de dosarele de la DNA în care erau cercetaţi magistraţi.

"După plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit că, în perioada de patru ani în care s-a aflat la conducerea agenţiei, DNA a deschis investigaţii împotriva a 3.420 de judecători şi procurori - mai mult de jumătate din magistratura ţării. Tipic, aceste investigaţii rămâneau deschise şi nu se ajungea la un proces. Erau folosite ca mod de constrângere a sistemului.

Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, nou formată, independentă de DNA, a raportat recent că a preluat peste 1.422 de dosare de la predecesorul său din DNA. Aproximativ 70% erau iniţiate intern, nu ca răspuns la o acuzaţie. Cele mai multe dosarelor rămâneau deschise şi după doi ani, şi conform raportului, erau iniţiate ca răspuns la deciziile judecătorilor, contrare dorinţelor DNA.

Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, a numit raportul „şocant”. Când aceste metode nu reuşeau să pună presiune pe un judecător, se discuta despre demiterea lor din funcţie sau din dosarele în care DNA avea un interes specific", potrivit sursei citate.

Tudorel Toader este citat în scrisoare transmiţând că judecătorii care au revizuit dosarele respinse de DNA au găsit şi transcripturi ale unor conversaţii înregistrare ascuns, dovezi falsificate şi declaraţii false ale unor martori.

"Aceasta nu este justiţie. Biroul Parchetului European trebuie să îi urmărească agresiv pe cei care încalcă legea, dar nu prin sacrificarea respectului pentru drepturile umane în acest proces", încheie ministrul scrisoarea.

Scrisoarea lui Tudorel Toader vine în condiţiile în care, pe 28 februarie, Financial Times a publicat un editorial cu titlul "Femeia potrivită pentru a fi procuror-şef european".

Laura Codruţa Kovesi, fost procuror-şef DNA, a fost citată pentru joi la Secţia de investigare a magistraţilor, ca să fie audiată în dosarul privind extrădarea lui Nicolae Popa, în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.

Conferinţa Preşedinţilor, formată din Antonio Tajani şi liderii de grupuri politice, va decide, tot joi la Bruxelles, de la ora 11.00, echipa de negociere a PE cu reprezentanţii Consiliului UE pentru numirea procurorului-şef european. Prima alegere în Comisiile CONT şi LIBE a fost Laura Codruţa Kovesi.

Conferinţa Preşedinţilor are loc după ce în urma unui vot secret, Comisia LIBE a Parlamentului European a selectat-o pe Laura Codruţa Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi -26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) -22 voturi, iar Andrés Ritter (Germania)- 1 vot. Kovesi a fost preferată şi în Comisia CONT cu o zi înainte.

Având în vedere că Laura Codruţa Kovesi este candidatul ales de comisiile parlamentare pentru funcţia de procuror-şef european, iar Consiliul UE a stabilit ca Jean-François Bohnert să fie desemnat pentru şefia Parchetului UE, o negociere va avea loc între Parlament şi Consiliu, pentru a ajunge la un consens.

Parchetul European, care ar urma să fie operaţional în 2020, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.

Până în acest moment, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului European. Cele cinci state care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

EPPO va avea sediul central în Luxemburg si va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.