Fundaţia Culturală Roşia Montană va contesta în instanţă avizul de descărcare de sarcină arheologică

Preşedintele Fundaţiei Culturale Roşia Montană, Ioan Piso, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că Ministerul Culturii a mai emis în 2004 un aviz similar, care a fost anulat definitiv şi irevocabil printr-o sentinţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

"Avizul de descărcare de sarcină arheologică a muntelui Cârnic, emis de Ministerul Culturii în ianuarie 2004, a fost anulat în instanţă, la Curtea de Apel Alba Iulia şi apoi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în mod definitiv şi irevocabil. A mai da un alt aviz, pentru acelaşi munte Cârnic, fără a se fi făcut cercetări suplimentare, fără a se fi schimbat ceva din situaţie, este o ilegalitate. Fundaţia Culturală Roşia Montană va întreprinde toate demersurile împotriva acestui act ilegal şi scârbos şi vom ataca avizul în instanţă", a spus Piso.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis, joi, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană".

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCJPN) Alba a emis acest certificat pe baza hotărârii din 12 iulie a Comisiei Naţionale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană".

"Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană", se arăta în comunicatul citat, precizându-se că ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice şi monumente arhitectonice.

Planul are ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se: galeriile miniere cu semnificaţie istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monuleşti, care vor fi cercetate, restaurate şi deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale şi moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.

Acest plan va fi realizat prin alocarea de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, care vor fi cheltuiţi la Roşia Montană pentru lucrările de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde înfiinţarea unei comisii speciale - din care vor face parte experţi independenţi - care va monitoriza şi va avea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situaţia în care se vor face descoperiri importante, scria în comunicatul Ministerului Culturii.

"Este o procedură legală care a respectat toate etapele necesare. Nu pot oferi mai multe detalii. În momentul în care se va parcurge o nouă etapă, atunci voi oferi alte informaţii. Avizul înseamnă salvarea a circa 80 la sută din patrimoniul cultural construit şi respectă criteriile privind salvarea patrimoniului naţional. Urmează, dacă va fi cazul, scoaterea de pe lista monumentelor istorice a unei părţi a masivului Cârnic", a declarat, joi seară, la Cluj, Kelemen Hunor, întrebat despre certificatul de descărcare de sarcină arheologică.

Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.

Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.