Furtul tezaurului dacic. Directorul Muzeului Naţional de Istorie: Cele 4 piese furate erau cele mai valoroase

Directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Târnoveanu, a declarat, sâmbătă, la Antena 3, că doar patru piese din colecţia românească au fost furate.

„Asta nu face ca situaţia să fie mai puţin gravă, dar este bine ca publicul să fie informat asupra situaţiei reale”, spune Târnoveanu.

Acesta admite, însă, că piesele furate sunt cele mai valoroase.

„(Piesele furate - n.r.) sunt dintre cele mai valoroase şi cele mai bine cunoscute în public atât în ţară, cât şi în străinătate. În acest moment aşteptăm rezultatul Poliţiei olandeze şi cu siguranţă că vor fi solicitaţi şi specialişti din România”, a mai spus Ernest Târnoveanu.

Weekendul acesta ar fi fost ultimul în care expoziţia se afla la Muzeul din Drent. Expoziţia este despre povestea dacilor, un popor bogat, dar relativ necunoscut, care a trăit în ceea ce este acum România. Dacii, care au trăit începând cu anul 2000 î.Hr., sunt cunoscuţi pentru comorile lor de aur şi argint. În Muzeul din Drents existau în momentul exploziei peste 650 de comori de aur şi argint din Europa de Est.

Sâmbătă dimineaţa, jurul orei 03:45, poliţia a primit un raport privind o explozie la Muzeul Drents on the Brink din Assen. La faţa locului, a devenit clar că accesul în proprietate a fost obţinut prin forţarea unei uşi cu explozibili. Mai multe capodopere arheologice au fost furate clădire, inclusiv coiful de aur de la Coţofeneşti, scrie www.politie.nl.

Coiful de la Coţofeneşti este un coif geto-dac ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. A fost descoperit în anul 1928 în satul Coţofeneşti, comuna Poiana Vărbilău, judeţul Prahova. Este o piesă din aur masiv, care cântăreşte 770 de grame, şi este aproape intactă. Îi lipseşte doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat, potrivit wikipedia.

Coiful de aur a fost adus iniţial la Muzeul Naţional de Antichităţi, din Bucureşti, şi păstrat acolo până în 1970, fiind expus la Muzeul Naţional de Istorie a României, în sala de tezaur. Coiful de la Poiana Coţofeneşti este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparţinut unui rege geto-dac - căpetenie a unei formaţiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârşitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.