Gabriel Resources ar putea apela la INSTANŢĂ dacă proiectul privind Roşia Montană este respins. Acţiunile companiei canadiene s-au PRĂBUŞIT la bursă

Gabriel Resources a luat notă de declaraţiile premierului Victor Ponta şi ale altor miniştri din Guvernul României, apărute în presă luni, potrivit cărora proiectul de lege privind proiectul Roşia Montană urmează să fie respins înainte de a fi dezbătut de cele două Camere ale Parlamentului, se arată într-un comunicat al companiei canadiene.

Fără a lua în calcul că Guvernul a aprobat proiectul de lege în şedinţa din 27 august, iar sondajele recente arată susţinere în România pentru continuarea proiectului, pare că Executivul a instituit proceduri de urgenţă pentru a opri orice dezbatere în Parlament, notează Gabriel Resources.

"Gabriel încearcă să obţină rapid confirmări privind decalraţiile făcute şi clarificări asupra impactului asupra propunerii referitoare la avizarea proiectului Roşia Montană. Dacă propunerea legislativă este respinsă, compania va evalua toate variantele de acţiune disponibile, inclusiv notificarea formală a intenţiei de a iniţia un litigiu ca urmare a multiplelor încălcări ale tratatelor internţionale referitoare la investiţii", se arată în comunicat.

Compania a recomandat, în comunicat, precauţie investitorilor care tranzacţionează acţiunile Gabriel Resources până la o nouă notificare.

Citeşte şi: Acţiunile Gabriel Resources s-au PRĂBUŞIT cu până la 70% la bursa din Toronto

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că soluţia pentru proiectul Roşia Montană este respingerea în regim de urgenţă a acestuia la Senat, apoi şi la Cameră, adăugând: "Şi cu asta, basta!". Ponta a spus că, având în vedere poziţiile exprimate de grupurile politice, soluţia în cazul acestui proiect este de a fi respins urgent la Senat, iar apoi şi la Camera Deputaţilor.

Premierul a fost întrebat dacă Guvernul ar fi ferit de procese, ca urmare a respingerii proiectului în Parlament.

"Oricum vom avea procese, însă, repet, nu vreau ca eu personal sau alţi miniştri să fim acuzaţi de subminarea economiei naţionale. Vreau ca Parlamentul, iată, să decidă. Au decis liderii politici şi trebuie dat votul pentru ca să închidem această procedură", a precizat Victor Ponta.

Şeful Guvernului a declarat, joi, că Executivul a aprobat proiectul privind Roşia Montană şi l-a transmis Parlamentului pentru că astfel Guvernul nu mai poate fi dat în judecată de către Gold Corporation, care ar putea cere despăgubiri de "nu ştiu câte miliarde" pentru că nu s-a făcut nimic.

"Eram obligat, conform legii, şi încerc să explic celor care vor să mă audă, că în conformitate cu legea actuală trebuia să dau aviz şi să pornească Proiectul Roşia Montană. Ei au îndeplinit toate condiţiile cerute de lege. Tocmai pentru că am considerat că nu e bine să fac acest lucru, am trimis legea în Parlament ca să fie o dezbatere reală. Asta e situaţia şi din acest motiv dacă nu făceam absolut nimic urma să plătesc nu ştiu câte miliarde despăgubiri firmei respective. Eu nu vreau să plătesc din banii dumneavoastră, din banii contribuabilului, despăgubiri pentru nişte contracte încheiate din 1998 încoace. Eu vreu să existe o decizie a Parlamentului", a spus Ponta.

Preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, a declarat, luni, că el consideră că proiectul exploatării de la Roşia Montană nu poate fi susţinut şi, în opinia sa, acesta ar trebui respins, el apreciind că sentimentul public contrar este mai important decât datele tehnice.

Citeşte şi: Ponta, despre proiectul Roşia Montană: N-am vrut ca Guvernul să aibă o răspundere, dar vom plăti

"Doresc să fac o declaraţie în nume strict personal. Având în vedere calitatea mea de preşedinte al Senatului, de preşedinte al PNL, este o declaraţie care nu angajează strict Senatul şi nici PNL. Am un punct de vedere ferm şi definitiv conturat în legătură cu proiectul Roşia Montană", a spus Crin Antonescu.

El a adăugat că va explica de ce şi-a conturat un punct de vedere chiar înaintea dezbaterilor din comisiile parlamentare asupra proiectului.

"Cred că proiectul exploatării la Roşia Montană nu poate fi susţinut, proiectul fie ar trebui retras (...) Eu cred că trebuie respins", a precizat Crin Antonescu.

Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană a fost aprobat de Guvern la sfârşitul lunii august şi transmis Parlamentului spre adoptare.

Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit acordului încheiat între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Investitorul ar trebui să plătească Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, conform proiectului.

Conform acordului, participaţia statului va creşte la 25% în două etape, ambele condiţionate de îndeplinirea cumulativă de către autorităţile române a mai multor obligaţii.

În ceea ce priveşte beneficiile statului român, cele două părţi estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condiţiile menţinerii parametrilor relevanţi ai legislaţiei fiscale incidente din România, a preţului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, precum şi a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieţei de capital.

Compania Roşia Montană Gold Corporation este controlată de Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni, diferenţa fiind în posesia statului prin compania Minvest.

În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană este blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului.

Acţiunile Gabriel Resources s-au prăbuşit cu până la 70% la bursa din Toronto

Acţiunile Gabriel Resources s-au prăbuşit luni cu până la 70% la bursa din Toronto, după ce au deschis la 1,1 dolari canadieni pe unitate, compania recomandând la începerea şedinţei tranzacţionarea cu prudenţă.

Titlurile Gabriel Resources au coborât la un minim de 0,43 dolari pe unitate, cu 70% mai jos decât cotaţia de deschidere.

Ulterior, cotaţiile s-au întors până la 0,57 dolari pe acţiune, iar scăderea s-a limitat la 61,2%, la ora transmiterii acestei ştiri.

Imediat după deschidere titlurile au urcat uşor la 1,11 dolari, pentru ca apoi să coboare brusc până la 0,45 dolari pe unitate.