Gabriela Baltag, la CSM: Sunt zvonuri că judecătorii sunt monitorizaţi în birouri. Ar fi grozav de grav

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat în discuţie punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios privind plângerea prealabilă formulată de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) în cazul Hotărârii Plenului CSM din 15 iunie, prin care a fost respinsă solicitarea lor de a le fi puse la dispoziţie informaţiile transmise de Serviciul Român de Informaţii, în cadrul verificărilor făcute de Inspecţia Judiciară privind apărarea independenţei sistemului judiciar, în urma afirmaţiilor făcute de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Cererea a fost respinsă pe motiv că informaţiile solicitate de cele trei asociaţii profesionale ale magistraţilor au fost clasificate "Secrete de serviciu".

Preşedintele AMR, Gabriela Baltag, a spus, în faţa membrilor Plenului CSM, că "nu neagă nimeni că fenomenul corupţiei a prins, în mod nefericit, în mrejele sale şi sistemul judiciar", dar este de părere că Serviciul Român de Informaţia nu are ce căuta în combaterea fenomenului de corupţie de la acest nivel. Ea a precizat că este rolul membrilor CSM să găsească "pârghiile pentru eradicarea corupţiei de la nivelul justiţiei".

"Pe surse auzim tot felul de zvonuri că suntem monitorizaţi şi că instanţele ar fi cablate şi că sunt monitorizate discuţiile din birouri. Ar fi grozav de grav aşa ceva. Ce facem atunci când suntem în actul deliberării şi când poate exprimăm păreri despre dosare ce trebuie să rămână nepublice. Ce garanţie mai avem la confidenţialitatea actului deliberării. Încredere în justiţie a pierdut la acest moment foarte mult teren, iar munca magistraţilor nu se mai vede nicăieri. Nimeni nu ştie câtă muncă şi cât devotament este în spatele unui judecător, iar solicitarea noastră categoric nu est eun moft din partea asociaţiilor", a afirmat Baltag.

Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, a spus că "este o acţiune de principiu ce trebuie rezolvată" şi că, din punctul său de vedere, "este inadmisibil ca CSM să ţină cont de notele secrete transmise de SRI şi însuşite de instituţie".

"CSM trebuia să înlăture notele respective şi să le desecretizeze, prin acel interviu (al generalului SRI Dumitru Dumbravă, n.r.) s-a adus atingere independenţei justiţiei, transparenţa şi independenţa justiţiei sunt afectate la acest moment", a arătat Gîrbovan.

Ea a adăugat că hotărârea din 15 iunie a fost nemotivată şi că asociaţiile au argumentat concret punctul de vedere sesizat. "Niciunul dintre argumentele noastre nu se regăseşte în hotărârea CSM, în schimb în ea se regăsesc integral argumentele raportului Inspecţiei Judiciare. A motiva înseamnă a răspundere argumentelor unei sesizări, în acest caz de respingere a sesizării noastre nu s-a argumentat nimic. Interviul a fost public, iar noi nu înţelegem de ce se discută prin note secrete", a mai spus Gîrbovan.

Ea a precizat că UNJR înţelege rolul SRI şi că acesta trebuie să verifice corupţia la nivel generalizat, dar că nu înţelege afirmaţia generalului Dumitru Dumbravă, care susţine că dosarele penale sunt urmărite de către SRI şi după trimiterea în judecată.

"SRI spune că este suport pentru organele judiciare şi de cercetare penală, apoi spune că îşi oferă sprijinul şi până la trimiterea dosarelor în judecată, iar apoi spune că urmăresc cazurile şi pe parcursul judecăţii. Ce face SRI concret după sesizarea instanţei? Este posibil să fie supravegheaţi judecătorii de către SRI, iar această măsură să fie în acord cu independenţa justiţiei? Corectitudinea şi independenţa actului de judecată nu ne-o dă supravegherea judecătorilor, în acest caz, SRI nu vine să spune nici da şi nici ba. Vine directorul SRI care spune că Serviciul nu urmăreşte cursul procesului, ci ca unii judecători să nu uite că servesc statul român. Judecătorul nu serveşte statul român, ci justiţie, legea", a mai arătat Gîrbovan.

Aceasta a cerut CSM să îşi asume şi să spună care sunt limitele de operare între serviciile secrete şi organele judiciare şi între serviciile secrete şi instanţele de judecată. În final, Gîrbovan a cerut CSM revocarea hotărârii iniţiale, din 15 iunie, şi obligarea Inspecţiei judiciare să facă publice notele secrete ale SRI privind verificările în contextul interviului dat de generalul Dumitru Dumbravă.

La rândul său, preşedintele APR, Constantin Sima, a arătat că subscrie celor solicitate de celalte două asociaţii şi că era convins că după apariţia în presă a interviului generalului SRI Dumitru Dumbravă, va apărea şi o explicaţie cu privire la informaţiile divulgate de acesta.

"A apărut acel interviu şi am fost convins că va apărea o explicaţie, pentru că s-au folosit nişte stereotipuri verbale nefericite sau pentru că autorul interviului nu a avut autorizare pentru cele spuse în interviu. Simt nevoia să cerem unei autorităţi să verifice aceste susţineri. Am cerut preşedintelui, care ne-a respins, apoi ne-am adresat CSM. Timpul nu este trecut, se poate stopa acest scandal", a arătat Sima.

Reprezentanţii celor trei asociaţii profesionale ale magistraţilor au cerut CSM să revoce hotărârea din 15 iunie, prin care s-a stabilit că declaraţiile generalului SRI Dumitru Dumbravă nu au adus atingere independenţei sistemului judiciar, şi să oblige Inspecţia judiciară să facă publice notele secrete ale SRI transmise în acest caz. Dumitru Dumbravă, afirmase că instanţele de judecată sunt "câmp tactic" pentru SRI, şi că "în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze".

Unul dintre membri CSM prezent la şedinţa de luni, Cristi Danileţ, a arătat că, din punctul său de vedere, "SRI are competenţe legale de investigare a corupţiei judiciare, care a atins, din păcate, şi ICCJ, şi Parchetul General, şi alte instanţe".

"Nu avem, din păcate, exemple concrete ale unor judecători care să spună că deciziile lor au fost influenţate de decizii secrete", a arătat Danileţ, care a cerut asociaţiilor magistraţilor să-şi precizeze cererea, respectiv dacă solicită dezlegarea unei chestiuni principale sau dezlegarea unei chestiuni faptice.

Magistraţii cer CSM să lămurească ce activităţi sunt efectuate de serviciile secrete în legatură cu actul de judecată, după ce un dosar ajunge la instanţă.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat, în 15 iunie, că afirmaţiile făcute de generalul Dumitru Dumbravă, şeful Direcţiei Juridice din SRI, în cadrul interviului din 30 aprilie, publicat pe site-ul juridice.ro, nu sunt de natură a aduce atingere independenţei sistemului judiciar.

UNJR a mai cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.

CSM a decis, în cadrul şedinţei de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor.

În 3 iunie, UNJR a cerut preşedintelui Klaus Iohannis "să verifice toate activităţile Serviciului Român de Informaţii în justiţie şi să ia măsuri pentru restabilirea legalităţii şi angajarea răspunderii celor vinovaţi de încalcarea limitelor prevăzute de lege".

Ulterior, în 5 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la TVR, că nu are niciun fel de date care să îi arate că SRI ar fi implicat în afara limitelor legale în procesul de justiţie şi a spus că cine are dovezi concrete în acest sens ar face bine să i le pună la dispoziţie.

Întrebat dacă va media un eventual conflict între SRI şi justiţie, aşa cum i-au cerut anumite asociaţii de magistraţi, preşedintele Klaus Iohannis a declarat: "Dacă CSM îmi solicită acest lucru, cu siguranţă că o s-o fac. Dar deocamdată CSM nu mi-a solicitat o astfel de intervenţie şi la momentul acesta nu am niciun fel de date care să-mi arate că SRI s-ar fi implicat peste sau în afara limitelor date de lege în procesul de justiţie".

Întrebat dacă a existat o decizie a CSAT privind monitorizarea de către SRI a cazurilor de corupţie până la o soluţie finală, după cum a susţinut Traian Băsescu, Klaus Iohannis a afirmat că, de când este el preşedinte, "astfel de chestiuni nu au fost discutate în CSAT". "Dar, în măsura în care CSM sesisează preşedintele României sau CSAT cu anumite chestiuni foarte concrete, eu sunt foarte deschis să vedem cum se poate analiza, cum se poate verifica pentru a face lumină. Interesul meu e să nu existe dubii în aceste speţe", a declarat şeful statului.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, făcând referire la subiectul agenţilor sub acoperire în rândul magistraţilor, că "legea este foarte clară, legea nu permite aşa ceva".

Citeşte şi: Un avocat din Bacău, despăgubit de CEDO pentru că i-au fost interceptate convorbiri cu un client