GALERIE FOTO Familia care a renunţat la alimentele din supermarket şi îşi face acasă produsele cosmentice. Orice bun care intră este păstrat până i se mai găseşte o întrebuinţare

Dan şi Adela Fofiu Sânpetreanu îşi pun singuri conserve de legume pe iarnă, ajungând să îşi facă acasă şi produsele cosmetice şi de curăţenie, după reţete speciale.

Dan Fofiu Sânpetreanu a declarat corespondentului MEDIAFAX că a căutat soluţii alternative despre cum se poate obţine hrană naturală, nu procesată industrial. ”În urmă cu 5-6 ani am văzut un film documentar despre modul de producere a alimentelor, în special a cărnii, în ferme cu mii de animale, despre industralizare şi m-am speriat, iar ulterior am ajuns să mă întreb ce mâncăm noi de fapt? Am conştienzat că problemele vin de la lanţul de producţie şi distribuţie al alimentelor şi atunci am căutat soluţii alternative despre cum poţi obţine hrană naturală, nu procesată industrial. Împreună cu soţia mea, am renunţat în urmă cu trei ani să mai cumpărăm alimente din supermarket-uri şi am descoperit o alternativă de aprovizionare, direct de la producătorii locali. Există la Cluj-Napoca lanţuri scurte alimentare care leagă direct producătorul de consumator. Suntem membri ai unei Asociaţii de Susţinere a Agriculturii Ţărăneşti (ASAT) în care mai multe familii suntem partenerii unei fermiere din Gârbău care produce legume ecologice”, a spus Sânpetreanu.

El a explicat că fiecare familie întocmeşte un contract cu fermiera respectivă în care se angajează că pe parcursul anului o vor susţine financiar, cu 100 de lei de familie pe sezon, pentru cultivarea unei suprafeţe de teren cu legume ecologice, plata seminţelor şi a lucrărilor agricole, iar aceasta le livrează produsele.

”Primim patru coşuri pe lună cu legume – spanac, mazăre, ceapă, cartofi, roşii, morcovi, castraveţi, salată, dovlecei, şi ne rămâne suficient să punem pe iarnă, iar cămara ne este plină cu conserve puse de noi acasă. Avem roşii la borcan, compoturi de fructe, ciuperci uscate sau congelate, avem pesto făcut din leurdă şi borcane cu ceaiuri din plante locale şi condimente. La recomandarea fermierei putem lua din sat carne, lapte, ouă. Pâinea o cumpărăm, dar avem în plan să luăm grâu şi să avem făina noastră. În mediul urban avem resurse pe care nu ştim să le folosim. Din copacii aflaţi pe domeniul public strângem flori de salcâm, măceşe, flori de soc, corcoduşe, prune şi nuci pe care fie le uscăm, fie le transformăm în compot sau dulceaţă şi le consumăm. Alternativa la supermarket este să cumperi de la producătorul local pe care îl cunoşti, în care ai încredere, ştii de unde provin produsele”, a menţionat Dan Fofiu Sânpetreanu.

El a precizat că şi-a pierdut încrederea în produsele din supermarket, mare parte fiind produse de sinteză chimică, iar la foarte multe nu există studii îndelungate legate de efectele secundare, ci doar de toxicitate imediată. ”Dar ce se întâmplă dacă peste acea durată acumularea are efecte în timp? Vedem că a crescut în ultimii numărul îmbolnăvirilor, în special pe boli metabolice, sunt tot mai mulţi diabetici, tot mai mulţi obezi, tot mai mulţi bolnavi de ficat şi te întrebi care este cauza. Iar alimentaţia este o cauză”, a mai spus clujeanul.

Galerie foto

Familia care a renunţat la alimentele din supermarket

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Sânpetreanu îşi aminteşte de vremurile când mergea la cumpărături la supermarket şi când cheltuia excesiv pe produse alimentare pe care, o parte, le arunca ulterior, astfel că a ajuns acum şi să lupte împotriva risipei alimentare.

”Un astfel de supermarket nu este făcut să cumperi puţin şi ce-ţi trebuie. Noi am reuşit o schimbare de mentalitate”, a explicat Sânpetreanu.

Familia sa a renunţat şi la cumpărarea de cosmetice şi de produse de curăţenie, care sunt produse în casă, după reţete speciale. ”O italiancă ne-a învăţat cum să facem săpun din ulei, iar din praf de bicarbonat, cu lut şi ulei esenţial, pastă de dinţi. Din săpunul produs de noi acasă mă spăl pe cap şi pe corp, spălăm hainele, spălăm la bucătărie. Acest săpun îl fac în 20 de minute pe sobă, este un amestec din ulei de măsline, sodă şi apă, nu mai folosesc alte cosmeticale”, a precizat acesta.

Ca produse de curăţat, familia foloseşte oţet obţinut din Kombucha (băutură fermentată asiatică – n.a.), lăsată la fermentat mai mult de 5 zile, bun pentru geamuri şi podele.

Deoarece se folosesc doar ambalaje reutilizabile, în casa familiei Sânpetreanu aproape că nici nu se produce gunoi, iar orice bun care intră este păstrat până i se mai găseşte o întrebuinţare.

”Singurele lucruri pe care le aruncăm sunt cele care sunt atât de rupte că nu se mai pot folosi sau plasticuri primite care nu mai pot fi utilizate. Altfel, încercăm să nu aruncăm absolut nimic”, a mai menţionat Dan Fofiu Sânpetreanu.

Casa din Cluj-Napoca în care locuiesc cei doi are parter, etaj şi mansardă şi fost, iniţial, o pensiune de trei stele cu şase camere iar în urmă cu trei ani, a fost transformată în ”Casa de cultură permanentă”. Aici au fost găzduită, gratuit, până acum, peste 1.000 de persoane de pe toate continentele, din SUA, Mexic, Canada, state din Africa, până în Filipine sau Australia.

”Am avut afacerea cu pensiunea până în 2013 după care am renunţat şi am decis să ne implicăm în servirea comunităţii. Astfel, am transformat-o în casă de cultură permanentă şi am redeschis uşa cu un mesaj comunitar, am pus-o la dispoziţia oricui a dorit să doarmă aici sau să organizeze evenimente, fără să cerem niciun ban. A fost cadoul nostru pentru comunitatea din Cluj şi am intrat în contact cu conceptul de economie a darului. Iar călătorii care ne-au trecut pragul nu şi-au plătit găzduirea cu bani, ci în servicii, sfaturi şi cunoaştere şi s-au implicat în proiectele casei. Majoritatea au fost globetrotteri porniţi să experimenteze lumea, nişte spirite libere, iar alţii au dorit să ajute alte comunităţi decât cele de la ei de acasă. Unii au stat câteva zile, alţii chiar peste un an. Prin poveştile lor, pot spune că am călătorit în toată lumea, a fost fascinant. Casa are şi o cameră de meditaţie, pentru practică spirituală, este singurul spaţiu individual”, spune Adela Fofiu Sânpetreanu.

Dacă în primii doi ani în locuiau în total 9-10 astfel de persoane, în prezent, în casă mai locuiesc alături de soţii Sânpetreanu doar patru persoane, care împart spaţiul cu doi câini şi patru pisici.

”Dar am constatat că ne-am detaşat de comunitatea locală, că ne-am deconectat de Cluj şi de problemele lui, astfel încât am decis să ne concentrăm pe proiectele locale, cum este Repair Cafe, eco-parc de reparaţii şi reciclare. Celor care vor să vină le-am transmis să ne ajute, astfel că această cerinţă s-a transformat într-un filtru şi din această cauză s-a redus numărul celor găzduiţi aici”, a mai spus Adela Fofiu Sânpetreanu.

Dan Fofiu Sânpetreanu a fost până în decembrie 2016 managerul Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR) Cluj-Napoca, dar i-a expirat numirea în funcţie, iar soţia sa, Adela, sociolog de profesie, este cercetător într-un think-tank independent pentru soluţii la criza globală şi predă şi la Departamentul de Jurnalism al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

Citeşte şi: Pentru că le-a fost tăiată o clasă, profesorii liceului Dan Barbilian Câmpulung au intrat în grevă / Profesorii au suspendat greva

Citeşte şi: CFR: 46 de trenuri sunt anulate, dar traficul feroviar reintră în graficele normale

Citeşte şi: Miron Cozma, audiat în dosarul Mineriadei: "Sunt victimă la CEDO şi inculpat aici"

Citeşte şi: Percheziţii la un cabinet de avocatură într-un dosar de evaziune fiscală