Video GALERIE FOTO/ REPORTAJ Catedrala Mântuirii Neamului, ridicată în proporţie de 70%. Noutatea: în loc de pictură clasică, pereţii vor fi acoperiţi cu mozaic. Când va fi gata întreaga construcţie

Catedrala Mântuirii Neamului a ajuns la o înălţime de peste 40 de metri din cei 120 prevăzuţi în proiect. Cel mai aşteptat moment în această perioadă este aducerea în ţară a unuia dintre cele mai mari clopote din Europa, pe care se află chipul Patriarhului Daniel. Pe 15 mai, clopotul de 25 de tone va fi adus din Austria. A costat aproximativ 500.000 de lei.

"Este vorba despre şase clopote, cel mai mare dintre ele este un clopot masiv, este unul dintre cele mai mari clopote din Europa, dacă nu chiar cel mai mare, iar dimensiunea lui este justificată de dimensiunea Catedralei. Este un clopot puternic, dar niciodată nu va fi cazul ca cineva să se teamă că va fi deranjat de bătaia lui. Bătaia acestui clopot va fi reglată în mod electronic, limba clopotului nu va fi niciodată izbită cu putere astfel încât decibelii să nu deranjeze pe cineva. Deşi s-a spus că acest clopot va fi auzit de jumătate de Capitală, nu va fi cazul pentru că el nu va fi bătut în mod iraţional. Pe acest clopot se regăsesc trei simboluri, însemne, mai precis. Este vorba despre Crucea Patriarhală, stema Patriarhiei Române şi este vorba, în efigie, de chipul Patriarhului Daniel, în vreme păstoririi căruia se ridică această catedrală. Este deja o tratiţie ca pe clopotele importante ale marilor catedrale să fie înscripţionate, în efigie, chipurile patriarhilor, papilor. Nu este nimic neobişnuit, nimic care să ţină de orgoliul cuiva, mai ales că aceste clopote vor fi montate într-un punct atât de înalt încât nimeni nu va putea vedea înscripţiile de pe ele", a declarat, pentru MEDIAFAX, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Catedrala este proiectată să reziste cel puţin 500 de ani şi la cutremure multiple cu magnitudine de peste 8,5 pe scara Richter, iar în subsolul clădirii se vor găsi şase adăposturi antiatomice pentru situaţiile de urgenţă, care pot adăposti câte 300 de persoane fiecare.

"Sunt adăposturi antiatomice, au fost prinse încă de la început în planul Catedralei pentru că legislaţia prevede ca la toate clădirile foarte importante, unde există un flux foarte mare de oameni, să se construiască, la subsol, asemenea adăposturi. S-au construit şase asemenea adăposturi antiatomice, în care, în cazuri dramatice, se vor putea adăposti nu numai oamenii din catedrală, ci şi oamenii din zona respectivă. Noutatea este că nu va fi vorba despre o pictură clasică, s-a optat pentru varianta mozaic. Vor fi mozaicuri care vor reproduce scenele clasice vor fi şi figure noi, figure de sfinţi români, pe care nu îi regăsim acum în toate bisericile. S-a optat pentru asta şi nu pentru pictura clasică pentru că este mult mai rezistentă", a explicat Vasile Bănescu.

"Fundaţia Catedralei este un masiv din beton armat în care au intrat nu mai puţin de 25.000 de tone de beron şi vreo 15.000 de tone de armătură. Catedrala a fost proiectată să reziste la mai multe cutremure de 8.5 grade într-o perioadă de minimum 500 de ani. Dacă va rezista 500 de ani, Catedrala va rămâne în picioare poate mai bine de o mie", a explicat pentru MEDIAFAX, Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a mai spus că suma totală a construcţiei nu se ridică la sute de milioane de euro, aşa cum s-a zvonit de-a lungul timpului.

"Costurile reale sunt de 80 de milioane de euro, în ciuda unor speculaţii. Au fost cheltuite, până în acest moment, 65 de milioane, dintre care, peste 12 milionae constituie TVA-ul. Ar mai fi nevoie de aproximativ 20 de milionae de euro pentru a ridica în formă finală Biserica. Este vorba despre banii Patriarhiei Române, banii din donaţiile credincioşilor din ţară şi din străinătate. Aceste donaţii sunt de peste 20-30% din suma finală. A doua sursă de finanţare o constituie Guvernul României, care, în limita bugetară disponibilă, acordă, în fiecare an, un ajutor financiar şi a treia sursă de finanţare o constituie administraţiile locale", a afirmat Vasile Bănescu.

Patriarhia a explicat că locul în care este ridicată Catedrala Mântuirii Neamului, în spatele Casei Poporului, nu este ales întâmplător. Acolo, în timpul comunismului, existau cinci biserici. Trei dintre ele au fost demolate de Nicolae Ceauşescu, iar două, translate. Catedrala va avea o îmbinare de elemente din arhitectură românească, bizantină şi occidentală.

"Comparaţia cu Palatul Parlamentului avantajează şi dezavantajează în acelaşi timp Catedrala Patriarhală. Evident, este mult mai mică decât Casa Poporului, nu se pune problema unei concurenţe care aş spune că este de proastă calitate. Înălţimea Catedralei este, într-adevăr, una care are simbolismul ei. Turla centrală va avea înălţimea de 120 de metri, iar în vârful ei va fi amplasată o cruce de câţiva metri şi ea, va fi vizibilă din foarte multe puncte ale oraşului. Fiind o biserică foarte mare, lăţimea de 67 de metri, lungimea de peste 120 de metri, în Vinerea Mare, enoriaşii vor avea de înconjurat, pe o distanţă destul de mare, dar aş spune că această călătorie spirituală, acest mic pelerinaj făcut în jurul Bisericii, este unul plăcut, nu este o distanţă care să ne extenueze", a adăugat Vasile Bănescu.

Ansamblul arhitectural al Catedralei va cuprinde patru clădiri auxiliare dintre care o casă şi cantină pentru pelerini, un centru de diagnoză şi tratament pentru persoanele defavorizate, un centrul internaţional de conferinţe, dar şi un muzeu al creştinismului care va fi plasat în subsolul clădirii.

Construcţia va avea o capacitate de 5.000 de persoane şi 12 lifturi. Dacă totul decurge conform planului, constructorii spun că Biserica va fi sfinţită pe 30 noiembrie 2018, iar în anul 2024 va fi gata în totalitate.