- Home
- Social
- SLATINA, (01.04.2017, 11:58)
- Ionut Jifcu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
GALERIE FOTO Zeci de biserici-monument din judeţul Olt zac în paragină şi se degradează din cauza birocraţiei
Mai multe obiective de cult din judeţul Olt, în principal biserici vechi, se află într-un avansat stadiu de degradare, dar nu pot fi reabilitate de primării pentru că sunt monumente istorice. Direcţia de Cultură care trimite anual o listă cu priorităţi către Ministerul Culturii.
Urmărește
1450 afișări
GALERIE FOTO Zeci de biserici-monument din judeţul Olt zac în paragină şi se degradează din cauza birocraţiei
În aşteptarea finanţării pentru clădirile monument istoric, obiectivele de o însemnătate nepreţuită pentru istoria şi cultura românească se degradează iremediabil. Birocraţia, dar şi lipsa de interes a autorităţilor locale şi slaba finanţare a acestui domeniu duc, de la an la an, duc la drgradarea obiectivelor culturale de însemnătate deosebită pentru istoria judeţului Olt şi a acestei părţi a României.
Multe dintre aceste construcţii zac în ruină, „recucerite”, pe alocuri, de vegetaţii şi, cel mai dureros, în nepăsare.
ULTIMELE ȘTIRI
-
REZULTATE PARȚIALE. Alegeri prezidențiale 2024, turul 1: Călin Georgescu intră în turul 2
-
Rezultate parţiale 90% din secţiile de votare: Călin Georgescu continuă să fie pe primul loc. Bătălie pentru locul doi între Ciolacu şi Lasconi
-
Primele declaraţii ale candidaţilor după exit-poll-uri. Ciolacu: Rezultatul ne confirmă că am făcut ceea ce trebuie pentru ţară / George Simion anunţă victoria deşi exit-poll-urile îl dau pe 4 / Lasconi: Speranţa este vie în România
-
Cine este Călin Georgescu, surpriza de la alegerile prezidenţiale 2024, turul I
În judeţul Olt, există 758 de monumente istorice, dintre care 595 sunt monumente de arhitectură.
În comuna Poboru, se află Seaca Muşeteşti, astăzi biserică de mir, cea mai veche mănăstire din judeţul Olt. Din construcţia iniţială, care datează din anul 1512, mai există doar biserica şi câteva elemente din vechea fortificaţie, dar se află într-o stare avansată de degradare. În interior regăsim vechea pictură, păstrată în forma originală pe anumite porţiuni ale bisericii. Pentru a putea fi vizitat, lăcaşul de cult necesită consolidarea clădirii, precum şi refacerea interiorului.
Pe vremuri, Mănăstirea Seaca Muşeteşti putea fi comparată cu Mănăstirea Cozia sau Govora.
Tot în judeţul Olt, Biserica „Sfinţii Voievozi”, aparţinând Mănăstirii Hotărani, monument istoric de factură ecleziastică, se găseşte într-o stare precară de conservare. Tencuieli desprinse pe suprafeţe mari, picturile exterioare distruse de intemperii, picturi interioare grav afectate, părţi mari de zidărie căzute îndeosebi în zona fundaţiei şi a acoperişului - aceasta este imaginea dezolantă care îi întâmpină pe cei care ar dori să vadă unul dintre reperele importante ale istoriei creştinismului din zona Olteniei, Mănăstirea Hotărani.
Ctitorit în anul 1588 de vornicul Mitrea, mare dregător al Ţării Româneşti, şi soţia sa Neaga, ansamblul monahal de la Hotărani a fost construit pe ruinele unui sat roman, suburbie a oraşului antic Romula, şi a avut parte de un destin zbuciumat. Jefuit de turci în anul 1612, ansamblul a fost refăcut un secol mai târziu, prilej cu care i-a fost ataşat şi un puternic turn-clopotniţă cu trei etaje din care se putea supraveghea cu uşurinţă Valea Oltului, căpătând astfel şi un rol strategic în protecţia populaţiei din zonă. Afectată în mai multe rânduri de jafurile hoardelor de prădători turci şi tătari, dar şi de un incendiu devastator în 1801, Mănăstirea Hotărani a renăscut de fiecare dată, prin grija oamenilor, fie ei potentaţi ai vremii sau simpli locuitori din zonă, înfruntând cu demnitate trecerea timpului, până în zilele noastre.
În prezent, din puternicul zid de cărămidă care înconjura aşezământul au mai rămas doar urme, iar turnul-clopotniţă şi biserica, în care mai pot fi încă văzute picturi murale executate în 1840, dar şi unul dintre cele mai vechi pridvoare de zid, se află într-o avansată stare de degradare.
De asemenea, Mănăstirea Călui din comuna cu acelaşi nume are nevoie de consolidarea şi restaurarea zidurilor de incintă, precum şi a turnului clopotniţei. Monumentul nu este pus în valoare, nefiind inclus într-un circuit turistic.
Galerie foto
Aşezământul monahal, înconjurat de un puternic zid de cărămidă a fost întemeiat între anii 1516 - 1521 în timpul domniei lui Neagoe Basarab. La Mănăstirea Călui a fost înmormântat în pronaosul bisericii, în anul 1608, Preda Buzescu, mare ban al Craiovei, iar în anul 1610, Radu Buzescu.
De câţiva ani, restaurarea monumentelor istorice din judeţul Olt bate pasul pe loc, iar reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural Olt spun că demersurile au rămas fără rezultat.
„Vă reamintesc ce s-a întâmplat în 2013, când din lista de propuneri cu 24 de monumente istorice şi aprobate 22 de către directorul general din cadrul Institutului Naţional de Patrimoniu (instituţia prin care ministerul repartizează fondurile - n. red.), practic, când s-a ajuns la avizare la Ministerul Culturii, au fost tăiate toate obiectivele, inclusiv două şantiere în lucru, la care se lucra de trei ani. Este vorba despre Casa memorială Iancu Jianu - Caracal şi Biserica Sf. Ioan Botezătorul, din Şerbăneşti. Avem foarte multe monumente istorice într-o stare avansată de degradare, avem multe într-o stare de colaps, conacele, care necesită fonduri urgente pentru restaurarea lor. La un eventual seism multe dintre clădirile monumente istorice riscă să se prăbuşească”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, directorul Direcţiei pentru Cultură Olt, Gheorghe Iorga.
În urmă cu doi ani, Direcţia pentru Cultură Olt anunţa că va realiza o serie de investiţii pentru restaurarea, conservarea şi dotarea clădirilor şi monumentelor din patrimoniul cultural judeţean. Cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, până în anul 2020 ar fi urmat să fie restaurate 14 monumente din judeţul Olt, aflate în diferite stadii de degradare.
Printre acestea se numărau mai multe conace, biserici, cule, dar şi un cimitir: Conacul Buzescu-Darvari din satul Strejeştii de Sus, Turnul de observaţie din comuna Fărcaşele, sat Hotărani, Conacul Brătăşanu din comuna Radomireşti, sat Poiana, conacul din comuna Curtişoara, sat Dobrotinet, Conacul Buzescu din satul Strejeştii de Jos, conacul din comuna Drăghiceni, sat Liiceni, Conacul Oteteleşanu din satul Cezieni, Cula Galiţa din comuna Dobroteasa, sat Câmpu Mare, Biserica „Sf. Nicolae” din comuna Poboru, Conacul Neamţu din comuna Pârşcoveni, sat Olari, Fostul Schit Deleni din comuna Teslui, sat Deleni, Biserica de lemn „Sf. Troiţă” din comuna Seaca, Cimitirul de troiţe din comuna Baldovineşti, sat Petriş şi fosta Mănăstire Hotărani din comuna Fărcaşele, sat Hotărani.
Pe de altă parte, o problemă în realizarea documentaţiilor pentru eventuale proiecte de restaurare este reprezentată de statutul incert privind proprietatea, situaţie în care asupra lor nu se poate acţiona, potrivit legislaţiei în domeniu. Începând cu anul 2013, pentru finanţarea lucrărilor de restaurare a bisericile-monumente istorice se solicită extrasul de carte funciară.
„Extrasul de carte funciară nu poate fi obţinut fără titlul de proprietate al imobilului”, a arătat Gheorghe Iorga.
Acesta susţine că, din numărul total de 240 de biserici monumente istorice, 150 nu deţin aceste acte de proprietate.
Potrivit reprezentanţilor Prefecturii Olt, vina o poartă autorităţile locale care, în 1991, când puteau solicita reconstituirea şi pentru imobile, au depus cereri doar pentru suprafeţele arabile. Pentru ca bisericile să intre în posesia actelor de proprietate pe imobile construite, trebuie anulate titlurile de proprietate incomplete.
Citeşte şi: OCHII SUFLETULUI. Povestea lui Theodor, tânărul care zi de zi oferă o lecţie de viaţă celor din jur
Citeşte şi: Şofer băut şi fără permis în Constanţa, oprit cu 12 FOCURI de ARMĂ, după o urmărire de 30 de kilometri
Citeşte şi: Familie cu un copil de un an, rătăcită pe un drum forestier, lângă Bran, recuperată de salvamontişti
Citește pe alephnews.ro: SURSE: Nicolae Ciucă demisionează din funcția de lider al partidului PNL, după EXIT POLL
Citește pe www.zf.ro: Cutremur pe piaţa imobiliară: ”Preţurile se vor duce la cer în perioada următoare. Realitatea e că cei care nu îşi vor mai permite să cumpere vor sta cu chirie, cum se întâmplă şi în străinătate“ VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
EXIT POLL Alegeri prezidențiale 2024, turul 1: Marcel Ciolacu – 25%, Elena Lasconi 18%, Călin Georgescu 16%, George Simion 15%
Cutremur pe piaţa imobiliară: ”Preţurile se vor duce la cer în perioada următoare. Realitatea e că cei care nu îşi vor mai permite să cumpere vor sta cu chirie, cum se întâmplă şi în străinătate“ VIDEO
Cine este antreprenoarea care a revoluţionat industria textilă cu afacerea sa? Ea a renunţat la jobul pe care il avea, pentru a se implica într-un proiect pe care îl creştea de mai multă vreme
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
De nerecunoscut! Cum a ajuns să arate Maria Sharapova, la 5 ani de la retragerea din tenis GALERIE FOTO
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe