Video GALERIE VIDEO Bursa locurilor de muncă la Penitenciarul Rahova. Cele mai căutate meserii: muncitori şi turnători formatori

Aproximativ 330 de locuri de muncă au fost scoase la concurs, joi, în cadrul evenimentului organizat la Penitenciarul Rahova.

Mai multe companii din domeniul construcţiilor, marochinăriei şi amenajărilor interioare au pus la bătaie zeci de posturi pentru persoanele aflate în detenţie, dar la care au putut aplica şi deţinuţii care urmează să fie eliberaţi în perioada următoare. Deşi cele mai multe dintre locurile de muncă oferite erau de muncitor necalificat, pentru care au primit zeci de CV-uri, angajatorii au constatat că nu foarte mulţi aplicanţi se încadrează în normele impuse.

"Din CV-urile primite, nimeni nu este specializat, calificat. Avem ofertă nu numai pentru ei (pentru deţinuţi - n.r.), ci pentru oricine doreşte să muncească. Inclusiv foşti deţinuţi. În momentul de faţă avem 12 locuri de muncitori necalificaţi, patru locuri pentru confecţioner tâmplărie PVC, trei locuri agent de vânzări", a declarat Ştefania Filip, directorul financiar al unei companii de amenajări interioare şi construcţii, care a venit la Penitenciarul Rahova, pentru al doilea an la rând, să recruteze mână de lucru ieftină.

Ştefania Filip spune că locurile de muncă destinate, în prezent, deţinuţilor, sunt disponibile şi pentru foştii deţinuţi, în cazul în care aceştia ar fi interesaţi să se angajeze. Problema este că niciun fost condamnat nu s-a arătat interesat de un astfel de job, fie pentru că nu a ştiut de ofertă, fie pentru că s-a temut că va fi respins la interiu din cauza cazierului.

"Deşi noi am solicitat, atât prin Agenţia de Şomaj cât şi pe site-urile de recrutări, nu a venit nimeni. Nu a venit nimeni în această situaţie, fost deţinut, care să depună un CV la noi. Noi nu etichetăm, pe noi ne interesează seriozitatea, dorinţa de a munci. Riscurile sunt în orice domeniu. Să ţinem cont că sunt cazuri în care se întâmplă fără să fie deţinut. Riscurile de a fura, de a înşela sunt cu, sau fără «etichetă». Noi am colaborat cu dânşii (Penitenciarul Rahova - n.r.), anul acesta suntem în prag de a semna un alt contract pentru forţa de muncă, nu avem nicio reţinere. Cât nu ni se dă ocazia nu avem de ce să fim reticenţi. Suspiciunea există şi cu «etichetă» şi fără «etichetă»", a completat reprezentantul firmei de construcţii.

Printre locurile de muncă oferite de companii persoanelor aflate în detenţie se numără şi două poziţii de mecanic auto, două de menajeră, un post de electrician, 50 de posturi de lucrător comercial (vânzător - n.r.), 15 posturi de şofer profesionist (autocamion - n.r.), dar şi un post de turnător formator, în care se cere experienţă în domeniul metalurgiei şi prelucrării fierului.

"Sistemul penitenciar are foarte multe probleme, începând cu ideea de penitenţă şi rezumând, în final, la alimentaţie. Ai nevoie de programe, de oameni care să îţi deschidă ochii, să îţi arate care sunt valorile, să nu mai comiţi ceea ce ai comis. Dar, nimeni nu vrea să îi schimbe. Dacă s-ar dori schimbarea, să ştiţi că voinţă din partea deţinuţilor există. Învaţă-l să muncească, fă-l să-i placă să muncească. Vă spun din experienţa personală, am făcut cereri de muncă nenumărate, în toate penitenciarele pe unde m-am plimbat şi nu am fost scos o dată la muncă. Sper să găsesc un job în care să evoluez, să intru în viaţa normală. Cunosc reticenţa, opinia publică, «puşcăriaşul a ieşit pe stradă». Poate e şi o problemă de percepţie a fostului deţinut. Ieşi pe stradă şi ţi se pare că se uită toată lumea la tine ciudat", spune Alexandru Mihalache, un bărbat în vârstă de 39 de ani, condamnat la aproape 10 ani de închisoare pentru înşelăciune, fals şi uz de fals.

Acesta a spus că a depus CV-uri la mai multe dintre companiile care au făcut recrutări în cadrul penitenciarului Rahova, sperând ca, astfel, să poată reveni mai uşor în societate şi să îi fie mai uşor să se reintegreze după ce va fi eliberat. Chiar dacă nu are experienţă decât în domeniul vânzărilor, Alexandru Mihalache spune că vrea să muncească şi să înveţe orice meserie i s-ar cere, pentru a avea un venit asigura în momentul în care, în luna septembrie, va fi eliberat condiţionat.

Bogdan Bujor, un alt bărbat încarcerat la penitenciarul Rahova, din Bucureşti, laudă iniţiativa conducerii de a organiza această bursă a locurilor de muncă pentru deţinuţi, deoarece mulţi dintre cei aflaţi în puşcărie pierd total legătura cu exteriorul, iar şansele de a-şi găsi un loc de muncă după eliberare sunt foarte mici.

"E un lucru foarte bun, e un pas înainte. Iniţiativa este foarte bună. Gândiţi-vă că oamenii aceştia se eliberează mâine-poimâine şi au pe ce să pună mâna. La propriu şi de data asta legal. Am văzut că sunt şi pentru muncitori necalificaţi, şi pentru calificaţi, se face calificare la locul de muncă, e un lucru bun. Sunt peste 300 de locuri de muncă doar aicea, nu e puţin. Nu poţi să ai pretenţia ca un om care a executat 20 de ani (de închisoare, n.r.) să se elibereze, când el nu mai are nimic, şi să poată să doarmă sub cerul liber iarna. El nu a fost educat, nu i s-a dat un loc de muncă, nu i s-a dat o casă, deşi legea prevede un astfel de sprijin. Şi nu e vina celor din penitenciare, ci e vina aleşilor din Parlament, din primării, de sistem în general. Nişte măsuri concrete ar trebui să vină", este de părere Bogdan Bujor, care a fost condamnat la 15 ani de detenţie pentru instigare la omor calificat.

Deţinuţii nu au avut, însă, foarte mult timp la dispoziţie pentru a se prezenta şi a sta de vorbă cu potenţialii angajatori. Reprezentanţii penitenciarului Rahova nu au alocat decât aproximativ 30 de minute pentru fiecare grup de deţinuţi, format din 20-30 de persoane, pentru a-şi depune CV-urile şi a încerca să îi convingă pe angajatori să le ofere un loc de muncă. Astfel, totul s-a rezumat, în cele mai multe cazuri, doar la depunerea unui CV.

Iar în timp ce în închisoare era organizată bursa locurilor de muncă pentru persoanele private de libertate, DIICOT a anunţat că face percheziţii chiar în Penitenciarul Rahova, de unde, spun procurorii, Răducan Ştefan zis ”Fane Caran” conducea o reţea ce promitea, în schimbul banilor, facilitarea denunţurilor şi concretizarea lor la procurori.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că gruparea acţiona la indicaţiile liderului, în schimbul unor sume de bani, liderii lăsând să se creadă că au influenţă asupra procurorilor din cadrul DIICOT pe care îi pot determina să îndeplinească şi să urgenteze activităţile necesare pentru formularea şi concretizarea denunţurilor.

”Clienţii” grupării erau persoane aflate în curs de urmărire penală sau trimise în judecată pe care formularea de denunţuri îi ajutau în reducererea pedepsei.

Citeşte şi: Fiul preşedintelui SUA, Donald Trump Jr., merge să vadă Cimitirul Vesel din Săpânţa

Citeşte şi: Consiliului General al Municipiului Bucureşti a aprobat stimulente financiare pentru tinerii proaspăt căsătoriţi. Câţi bani vor primi tinerele cupluri

Citeşte şi: Medic din cadrul MAI, cercetat pentru violenţă în familie, după ce şi-a bătut copilul olimpic

Citeşte şi: Medic din cadrul MAI, cercetat pentru violenţă în familie, după ce şi-a bătut copilul olimpic

Citeşte şi: Dosarul ginerelui lui Traian Băsescu: Procurorul, acuzat că intimidează martorii

Citeşte şi: ACCIDENT GRAV pe Şoseaua Alexandriei din Capitală. Doi minori au fost RĂNIŢI

Citeşte şi: Comisia de Muncă din Senat: Ajutorul de deces pentru militari şi poliţişti cu peste 25 ani vechime, plafonat la 12 solde

Citeşte şi: Centrul de Resurse Juridice cere Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii clarificări privind arhiva SIPA

Citeşte şi: Donald Trump Jr., fiul cel mare al preşedintelui SUA, s-ar afla în judeţul Alba la o partidă de vânătoare