„Gândurile lui Cristoiu”. Interviu cu generalul (r) Silviu Predoiu, ex-SIE: Spionajul fără patriotism e o meserie foarte murdară

CONTINUARE DIN PAG 1

Ion Cristoiu: Cât de mare e puterea directorului politic asupra directorului operativ?

Silviu Predoiu: Puşi în aceşti termeni, e totală, pentru că directorul aprobă absolut totul.

Ion Cristoiu: Dar nu e bine să se certe cu dumneavoastră?

Silviu Predoiu: Ba poate să se certe şi poate să aibă câştig de cauză. În SIE însă directorii adjuncţi sunt numiţi de CSAT, nu de preşedinte, deci eliberarea din funcţie nu se poate face nici măcar de şeful CSAT-ului, cum e cazul la SRI unde şeful CSAT-ului poate demite adjunctul, cel puţin în formula actuală legală şi în principiu nici un director adjunct nu are... trebuie să nu înţelegi interesul serviciului ca să intri într-o competiţie cu directorul. Eu nu am nevoie de competiţie, eu am nevoie de un parteneriat cu directorul, încerc să îl ajut să înţeleagă şi sunt situaţii, vă spun... orice director şi nu au fost oameni decât de bună intenţie, are solicitări deplasate generate de aşteptări false la Serviciu, adică vă dau un exemplu generic: „aş vrea să văd şi eu dosarul lui” şi zic „sigur că da, completaţi o cerere, o semnaţi, scrieţi de ce, de când până când, care e justificare, care e aia şi se înaintează pe filieră”. Când vezi câtă hârţogărie ai de făcut, începi să înţelegi gradual de ce.

Ion Cristoiu: Cât de uşor e de tras pe sfoară un director politic?

Silviu Predoiu: Depinde de... vă repet e în spirit de glumă, dar altfel nu există interes.

Ion Cristoiu: Există posibilitatea să îi ascundeţi anumite lucruri?

Silviu Predoiu: Există posibilitatea, numai că este foarte riscant, adică dacă faci aşa ceva e total greşit. Urmăream pe directorul unui serviciu care afirma cu ceva timp în urmă „absolut tot ce se întâmplă în serviciu cunosc, eu semnez totul, nu se întâmplă nimic fără ştirea mea”, este o aberaţie. Eu nu ştiam ca director operativ, lucrând de 30 de ani în Serviciu, nu pot să spun că ştiam tot ce se întâmplă în Serviciu. Ca să spui ca director civil că ştii tot ce se întâmplă este... Pe de altă parte, e normal într-o structură responsabilă şi în Servicii să ştiţi că în ciuda impresiei publice să ştiţi că sunt oameni responsabili, nimeni nu are interes să ducă în eroare directorul pentru că e forma noastră de apărare.

Ion Cristoiu: Spre surpriza mea sunteţi un rezervist care aţi intrat în politică. Cred că e o ocazie unică aşa la nivelul dumneavoastră mă refer. Spuneţi-mi, de ce?

Silviu Predoiu: În primul rând că nu e caz unic, doar că e vorba de Servicii, pentru că la armată sunt numeroase situaţii...

Ion Cristoiu: La servicii mă refer.

Silviu Predoiu: Da, sunt de acord cu dumneavoastră, numai că vreau să trag această linie şi să punctez acest lucru, pentru că lumea aplică măsuri diferite, adică putem să avem foşti generali care intră în politică din MApN şi care ajung miniştri Apărării şi aşa mai departe şi nimeni nu e intrigat sau domnul Radu Dobriţoiu, deci există un istoric. Dacă cineva din Servicii într-o preconcepţie, o prezumţie de vinovăţie din start, de rea intenţie, dacă e cineva din Servicii  automat... de aceea mai sunt rezervişti din Servicii care au preferat o intrare discretă, pe o poziţie cât mai discretă membrii şi am vrut să fac şi o declaraţie clară: domnule suntem oameni responsabili şi am intrat în politică fără să ascund acest lucru. Iniţial, am fost consilier al domnului Victor Ponta şi după vreun an de zile, după ce am evaluat situaţia şi m-am gândit, am solicitat eu de data aceasta să intru în partid şi m-am înscris în Pro România şi sunt activ în Pro România.

Ion Cristoiu: Deci, sunteţi un fel de secretar general?

Silviu Predoiu: Nu, secretar executiv.

Ion Cristoiu: Adică partea asta cum era Cozmâncă la PSD. E partea foarte importantă la un partid.

Silviu Predoiu: E foarte importantă, dar s-ar putea să vă dezamăgesc, sper să fie, deocamdată Pro România e un partid în mişcare, încă nu e foarte bine organizat, ceea ce e un avantaj, nu suntem închistaţi... ne căutăm drumul şi eu zic că suntem pe calea cea bună, inclusiv ideologic, aţi văzut.

Ion Cristoiu: Bun, având în vedere că de fapt v-a promovat domnul Traian Băsescu, de ce nu v-aţi înscris în PMP?

Silviu Predoiu: Haideţi să vă spun, poate să sune ciudat şi am tot respectul pentru domnul Traian Băsescu ca preşedinte, deşi eu nu vorbesc de persoane, vorbesc de preşedinte, eram general şi eram şef de Direcţie Generală. Am fost promovat la propunerea directă a directorului SIE din acel moment.

Ion Cristoiu: Aha, asta e o ştire.

Silviu Predoiu: Da, deci nu pot să spun că domnul Băsescu...

Ion Cristoiu: E ca la domnul Coldea că l-a promovat chiar domnul Traian Băsescu.

Silviu Predoiu: Nu, deci eu şi ştiu sigur că directorul SIE de la acea perioadă a avut de explicat şi a insistat, în sensul că a crezut. Pentru că ideea era cineva mai tânăr şi dumnealui a spus „domnule într-un serviciu care de obicei pe la 30 de ani se începe activitatea eu nu pot să vin cu cineva mai tânăr de 40 de ani”.

Ion Cristoiu: Da, am înţeles. 

Silviu Predoiu: Bun, aveam 46 de ani atunci, dar eram deja general, eram şef de Direcţie Generală care mai aveam o singură treaptă până la adjunct, dar asta nu înseamnă că nu recunosc colaborarea bună pe care am avut-o, din punct de vedere al calităţii dumnealui de beneficiar şi a mea de furnizor de informaţii, cu preşedintele Băsescu, aşa cum am avut cu toată lumea.

Ion Cristoiu: Sunteţi nou în politică, am văzut multe texte de ale dumneavoastră, observaţie care era aşa şi ironică, spuneaţi că de fiecare dată vi se argumentau traseismul, clientela politică prin ideea de experienţă politică. Dacă vreţi să explicaţi ce aţi înţeles dumneavoastră din pretenţia politicienilor că ei au experienţă politică faţă de dumneavoastră?

Silviu Predoiu: Am regăsit cumva în politică şi nu mă refer la Pro România dedicat, şi la Pro România într-un anumit segment, aceleaşi zâmbete îngăduitoare pe care le-am regăsit când am fost numit director adjunct în SIE. Şi când am început să spun, trebuie să schimbăm nişte lucruri, trebuie să avem criterii, trebuie să avem promovări pe bază de concurs şi aşa mai departe, şi eram privit cu o anumită îngăduinţă zâmbitoare de colegii cu vechime în aparat. Aici în partid lumea e mai radicală şi atunci când am spus, şi nu în partid la noi, în politică ce constat, despre care e rolul alegătorului, cât de des ţinem legătura cu votantul, care sunt criteriile de desemnare a candidaţilor şi aşa mai departe, am primit acel zâmbet „domnule nu aveţi experienţă politică”. Eu...

Ion Cristoiu: Deci prin această experienţă politică dumneavoastră înţelegeţi năravurile, traseismul, ce mai înţelegeaţi?

Silviu Predoiu: Da, tendinţa de a manipula, de a dezinforma... Ştiţi, am mai întâlnit o chestie, domnule, în politică totul e permis. Într-un citat, o parafrazare eronată a lui Nietzsche, nu ştiu de pe unde le iau unii sau alţii, Machiavelli, reinterpretat aşa. De fapt „în politică totul e permis” se înţelege de către cei care formulează chestia asta, pentru obţinerea votului totul e permis, pentru că pentru foarte mulţi politica se rezumă la obţinerea votului, ceea ce este o greşeală fundamentală. De aceea lumea nu mai are încredere, pentru că după aceea, perioada dintre două voturi e un fel de odihnă... oricum nu avem ce să facem în intervalul acesta din păcate şi atunci totul este permis, la aceasta se referă până la urmă „nu ai experienţă politică atunci când vorbeşti despre o serie de repere.

Ion Cristoiu: Credeţi că aceste tare când le întâlnim satirizate şi de Caragiale şi de toţi marii publicişti în perioada interbelică, sunt trăsături ale naţiei sau sunt postdecembriste?

Silviu Predoiu: Suntem toţi responsabili într-o anumită măsură.

Ion Cristoiu: Adică există năravurile politicianului român din totdeauna?

Silviu Predoiu: Există şi am citit, îmi place să urmăresc evoluţia politică, lucrări mai vechi, discursurile lui Carp, ale lui Cezar Bolliac, adică luate la rând, politicieni. Vorbesc cam despre acelaşi tare de-a lungul timpului, tare care aşa cum ne spuneau unii, ne-au ajutat să supravieţuim, lipsa de încredere, lipsa de decizie pe anumite aspecte. Într-o lume a noastră, aici în Balcani, tarele acestea au reprezentat nişte atuuri pentru supravieţuire, pentru multă vreme. Da, ţin de noi, dar tot de noi ţine să le şi schimbăm, adică eu am convingerea aceasta  şi chiar cred că se poate.

Ion Cristoiu: A circulat ca temă în spaţiul public, această... e o temă şi vreau să ştiu părerea dumneavoastră, bătălia între activi şi rezervişti, poate aţi auzit de ea, adică pe ideea că de fapt bătălia politică acuma nu e între politicieni, ci între dumneavoastră, unii rezervişti implicaţi în politică, dar şi unii activi, şefi de la Servicii implicaţi în politică, sunteţi de acord? Există o asemenea bătălie?

Silviu Predoiu: Din punctul meu de vedere, de unde mă uit eu, nu pot să spun aşa ceva, pentru că nu m-a provocat nimeni la nici un fel de bătălie, nu m-a întrebat nimeni ce fac, mă refer pe partea Serviciilor. Sau de ce fac sau cum cred. E şi greu pentru că a rămas constant cumva. Nu, iarăşi spuneaţi de naţie, noi avem o problemă cu locul controlului, cu teoria locului controlului, locul soft control. Avem nevoie de control extern, avem nevoie de cineva pe care să decartăm păcatele noastre. E mult mai uşor să spunem Serviciile s-au băgat, Serviciile au stricat, decât să ne asumăm răspunderea că a votat cu cine nu trebuia, că am ales ce nu trebuia, că ne-am pripit, că am făcut sau nu am făcut ceva. Serviciile sunt şi aceste interpretări până la urmă sunt justificate pentru că am văzut personaje cărora le-a servit ideea că ei controlează politicul, adică au capitalizat pe chestia asta şi au lăsat-o să curgă, spunând „e păcat să distrugem misterul, lasă-i să creadă”. Nu ajută pe nimeni, mi se pare că nu ajută şi se întoarce împotriva Serviciilor atunci când au nevoie de sprijin.

Ion Cristoiu: Domnule general, ştiţi din istorie, discutam şi înainte de emisiune, că aşa cum este o relaţie cu parteneri la Servicii, există şi o relaţie a României cu partenerul, fratele mai mare, că noi întotdeauna am avut surori mai mari şi fraţi mai mari, care s-au schimbat, sigur, de-a lungul timpului, spuneţi-mi şi mie în interiorul acestei relaţii numite asimetrice, într-o ţară mică precum România şi un partener, America, Germania, care e marja de independenţă a ţării mici? Că şi aia ţara mare vrea să îşi impună interesele.

Silviu Predoiu: Absolut. Ţara e definită nu de dimensiunea geografică, domnul Cristoiu şi asta am încercat să le explic tuturor credinţa mea, ţara e definită de dimensiunea intereselor pe care le are. Luxemburgul e o ţară geografic minusculă, a dat preşedintele Uniunii Europene, România de 10-15 ori mai mare nu a dat mai mult de comisar. Nu dimensiunea ţării o face mare sau mică, ci curajul de a dori şi de a vrea ceva, curajul de a vrea obiective. Câtă vreme nu ne definim sau ne jucăm într-o zonă gri aşa cu mize mici, vom rămâne o ţară mică, repet, nu pentru că avem o suprafaţă geografică sau o anumită poziţie, ci pentru că ăştia suntem. Cred în treaba asta să ştiţi. Am avut o mândrie, ţară mică cu Serviciul considerat printre cele mai bune. Dar nu se potriveşte.

Ion Cristoiu: Dar ca şi relaţia cu Serviciul partener, până unde poţi să mergi cu independenţa faţă de partener? Adică e un spaţiu larg şi noi nu îl folosim la ora actuală?

Silviu Predoiu: Da, e un spaţiu larg pentru că toată lumea negociază şi totul se poate negocia. Dacă ai preşedinţia europeană şi ai o listă în avans pregătită cu interesele fiecăruia dintre statele membre, într-un fel negociezi cu ei, raportat la interese, dacă te duci şi pur şi simplu îţi faci treaba fără să pregăteşti o strategie, nu faci nimic, poţi să ai preşedinţie nu şase luni, poţi să ai 10 ani la rând dacă eşti un rubber stamp nu faci nimic. Atunci când ştii ce vrei, când ştii să foloseşti informaţiile, când ştii să ceri informaţia corectă, poţi să câştigi. O să vă dau un exemplu, unul dintre motivele de satisfacţie profesională a fost la un moment dat fără alte detalii când am oferit decidentului român,  redarea discuţiei între doi foarte importanţi actori politici ai momentului respectiv pe o temă de importanţă majoră, mondială. Şi a avut a doua zi, după discuţia lor, ceea ce i-a permis, m-am simţit mândru nu pentru că am făcut-o noi, ci pentru România, pentru că s-a poziţionat excepţional în arenă în momentul respectiv. Se poate dacă ştii să foloseşti şi ştii ce vrei şi ai nişte obiective clare.

Ion Cristoiu: Credeţi că în prezent putem face mai mult pentru această... nu independenţă, această marjă de libertate?

Silviu Predoiu: Da, putem să facem, să ştiţi, e nu cred, partenerii sunt generoşi, mă refer la partenerul politic, sunt generoşi şi înţelegători, toată lumea înţelege că trebuie să avem nişte interese. Am avut situaţii în care un omolog, deci şeful operativ al unui serviciu partener, ne-a spus “domnule au venit reprezentanţii voştri la negociere pe organizaţie regională, nu vă supăraţi domnule general, jucaţi mize mici. Secretarul organizaţiei? Noi eram dispuşi să oferim mult mai mult decât”... repet, partenerii sunt înţelegători în principiu şi sunt deschişi la negociere.

Ion Cristoiu: Păi de ce nu ştim?

Silviu Predoiu: În primul rând nu ştim să alegem, adică trebuie să ne uităm, noi alegem după etichete, în loc să alegem după om. Alegem după aşa cum spuneam mai recent, după băieţi buni şi băieţi răi. Nu alegem, nu înţelegem care este puterea şi rolul nostru. Ştiţi că mi-aţi zis că am intrat în politică, eu am un soi de manifest pe care mi l-am pus şi în care cred sincer, pentru asta am intrat, nu ca să fac ceva, dacă trebuie să fiu undeva ca să fac ceva o să m[ zbat să fiu. Am spus aşa, este nevoie în politică şi de bun simţ, şi de măsură, şi de realism. Nimeni nu va reuşi să aducă singur aceste elemente în politica românească, dar dacă vom fi suficient de mulţi, vom reuşi. Ce îmi propun eu este să... nu ştiu dacă să dau un exemplu, dar cred în ideea asta, haideţi domnule să încercăm. Mulţi oameni bun spun şi văd acum la partid, nu mă bag că e murdară politica, păi o să rămână murdară dacă nu venim, dacă nu venim să ajutăm. De aia eu am intrat într-un partid în care eu chiar cred, într-un partid tânăr în formare. Are erori, are greşeli, haideţi să încercăm să construim ceva, nu fac propagandă pentru el ci încerc să spun eu, altfel vom rămâne cum spuneţi dumneavoastră, partenerii şi... da vom fi, cred că vă citez, babuini sau mai ştiu eu cum spuneţi dumneavoastră, câtă vreme cerem banane.

Ion Cristoiu: Asta e foarte bună.

Silviu Predoiu: Când vom începe să cerem altceva, o să primim.

Ion Cristoiu: Spuneaţi într-un interviu pe care l-am citit, că până la urmă adversarii noştri, adversarii din servicii, sunt preocupaţi să obţină de la noi informaţii NATO şi nu despre România?

Silviu Predoiu: Da pentru că s-a vorbit mult şi frecvent despre predictibilitate ca o virtute şi predictibilitatea este o virtute, mai ales la noi la români noi avem o nevoie ridicată faţă de alte naţii de predictibilitate, de aia ne şi generăm, norme, standarde, dar predictibilitatea nu e întotdeauna o virtute. Un stat absolut predictibil prezintă un interes limitat pentru parteneri, ce să spionezi că noi avem o gamă foarte mică de interese. Adică sunt servicii care încearcă să recruteze români, dar nu neapărat pentru România, nu pentru câţi bocanci are armata, toată ziua spune câte unu că nu avem nimic, nici din alea, nici din alea, ce să mai...? Prezentăm interes prin prisma aceasta şi într-adevăr am avut situaţii, nu puţine, care au fost ţinta unor activităţi de spionaj, de recrutare, tentative, dar nu pentru...

Ion Cristoiu: Ca membru în conducerea Pro România, vă mulţumeşte rezultatul la locale? Aţi făcut o analiză?

Silviu Predoiu: Am făcut o analiză, în stadiul actual de evoluţie al partidului nu ne mulţumeşte, puteam mai mult decât atât, au fost  o serie de erori, undele asumate, altele încercăm să le înţelegem, eu am coordonat  din însărcinarea Biroului Executiv, un judeţ. Cu experienţa mea minimală, beneficiind de sprijinul colegilor, am făcut pragul, dar nu pot să spun că sunt mândru că am depăşit 5%. Aş fi vrut să fie mai mult, am văzut ce înseamnă, este dificil, alegerile locale însă nu sunt neapărat, pentru că partidul în momentul de faţă, vrem sau nu vrem, are un motor care se numeşte Victor Ponta. Impactul lui în alegerile locale este limitat, în alegerile locale degeaba vorbesc eu despre Victor Ponta că ei tot pe Stan Păpuşă îl alege la ei în comună. Apare respectivul dând noroc cu domnul preşedinte, dar nu e suficient. Eu zic că rezultatul obţinut este premisa unui rezultat bun în care chiar cred la alegerile parlamentare, dacă se vor ţine.

Ion Cristoiu: Se vor ţine, vă întreb? Am văzut că la locale pledaţi să fie.

Silviu Predoiu: Ştiţi ce se întâmplă, eu cred că ar trebui amânate,  toată lumea vorbeşte de ziua alegerilor. Din alt motiv aş spune eu, e poziţia mea personală, cred că ar trebui amânate. Nu de ameninţările generate în ziua votului, acelea pot fi gestionate, în cozi, păzite, cu mijloace, cu dezinfectant şi aşa mai departe. Campania în sine e viciată. Se vorbeşte de democraţia iliberală, care înseamnă că sistemul respecte regulile democratice, vot, libertate de exprimare, dar opinia publică e manipulată prin lipsa de informaţie, că aşa se defineşte iliberalismul. Lipsa de informaţii poate să fie pentru că decidentul te manipulează, sau poate să fie într-o pandemie în care îţi e foarte greu. Pentru un partid mic cum e Pro România e foarte dificil să îşi răspândească mesajul doar online, eu intenţionez.

Ion Cristoiu: Deci faptul că va bloca campania.

Silviu Predoiu: Da, va favoriza partidele mari care au oricum o notorietate şi structură, dar partidele mici vor avea dificultăţi. S-ar putea ca oferta lor să fie ce puţin la fel de interesantă ca a celor mari.

Ion Cristoiu: Şi eu am pledat şi la locale pentru ideea că trebuie să aducem şi partidele mici. Spuneţi-mi listele le-aţi făcut?

Silviu Predoiu: Nu, nu sunt definitivate, sunt o serie de negocieri în curs.

Ion Cristoiu: Candidaţi?

Silviu Predoiu: Păi eu zic că da.

Ion Cristoiu: Am înţeles, unde la Dâmboviţa? La Bucureşti?

Silviu Predoiu: Nu, la... haideţi să nu anticipez...

Ion Cristoiu: Unde aţi dori să candidaţi?

Silviu Predoiu: Vom vedea...

Ion Cristoiu: Am înţeles.

Silviu Predoiu: Da, mi se pare corect să spun că vreau, pentru că dacă vrei să faci ceva trebuie să fii... la noi în politică există nişte paşi, nu trebuie să fi neapărat de acord cu ei dar trebuie să recunoşti legitimarea prin alegeri, aparent este un pas. Nu ştiu dacă neapărat util, dar aşa este în cutuma noastră. Aşa cum legitimarea în partid trebuia să apară în urma coordonări unei campanii, cum a fost campania locală, la nivelul unui judeţ.

Ion Cristoiu: Deja ar trebui să vă facă preşedinte, vă doresc succes să obţineţi.

Silviu Predoiu: Da e remarcabil, evident.

Ion Cristoiu: Ne apropriem de final, am depăşit un pic dar nu contează. Domnule general, mă întreb de când a fost ales Trump cum e posibil ca o ţară precum America, inclusiv Serviciile, să spună că rezultatele au fost influenţate de o altă ţară, Rusia? Adică dacă ziceau despre noi, în România... dar dacă şi America susţine că a fost influenţată de o altă ţară, credeţi în aceasta sau e numai o bătălie electorală?

Silviu Predoiu: Cred în posibilitate, nu pot şi nu am elementele ca să intru în bătălia aceasta complet. E posibil. Poţi! Influenţată folosind mecanismele corecte puse la dispoziţie de campania online, de Facebook. Totul este posibil în acest moment, totul este posibil şi un stat cu resurse serioase poate să facă acest lucru. Pot să-i facă şi alţii mai fără resurse.

Ion Cristoiu: Putin nu se plânge că îi influenţează alegerile CIA, pe când ei spun că influenţează. Eu am rămas uimit că o mare putere ca America se plânge…

Silviu Predoiu: Sunt de acord, din acest punct de vedere sunt total de acord cu dumneavoastră, se puteau abţine dar…

Ion Cristoiu: Din punct de vedere al patriotismului american, până unde poţi să mergi cu războiul intern? Adică nu există acolo în ultimul timp nişte înţelepţi, nu ştiu, la Servicii, care să spună „staţi un pic, anumite lucruri afectează măreţia Americii”, adică cât de oarbă poate fi bătălia internă într-un stat ca America, încât la un moment dat să nu se mai gândească nimeni la imaginea Americii în lume?

Silviu Predoiu: Sper să nu supăr pe nimeni dar, întrebarea spune de ce votează lumea cu Trump, cu Boris Johnson, anumite tipuri de personalităţi, ce au în comun? Recunoscut sau nu, sunt antisistem.

Ion Cristoiu: Da. Credeţi în această idee, în existenţa unui sistem?

Silviu Predoiu: Cred în această idee. Lumea instinctiv votează pentru că s-a săturat…

Ion Cristoiu: Dar ce înseamnă sistem domnule general, că veniţi din sistem?

Silviu Predoiu: Păi nu, nu, ne referim la întreaga structură…

Ion Cristoiu: Un establishment…

Silviu Predoiu: Establishment-ul. Încep să apară nemulţumiri, încep să apară fisuri. Noi ani de zile am crezut, şi mi se pare corect, că tăria sistemului occidental, nu american, stă în tăria instituţiilor şi spuneam indiferent cine vine preşedinte, premier, aşa vorbeam întotdeauna, acolo nu se schimbă nimic pentru că instituţiile sunt suficient de puternice ca să controleze. Am constatat începând cu Austria şi continuând cu Marea Britanie, cu SUA că de fapt nu e chiar aşa că oamenii pot să influenţeze instituţiile, nu vorbesc de confruntare între John Comey şi Trump, ci vorbesc între instituţii care ştiau să medieze totul astfel încât în interes naţional. Constatăm că nu e chiar aşa, apropo de spuneam eu că ne construim idoli falşi. Da, tot ne-am uitat şi tot am atribuit, am căutat măreţie în ei, ca să ne justificăm noi micimea. Nu e chiar aşa.

Ion Cristoiu: V-a surprins că mari lideri ai planetei au fost dezarmaţi de un virus?

Silviu Predoiu: Era inevitabil.

Ion Cristoiu: De ce?

Silviu Predoiu: Nu ştiu dacă acesta sau urma altul, dar era inevitabil la modul în care evolua societatea. E clar că nu mai puteam să fim pregătiţi pentru totul aşa cum vedeam noi. Aglomerările urbane, circulaţia, toate au revers şi avers, nu mai puteai să controlezi nimic. Au fost nişte semnale foarte bune pe care noi, cu tradiţia românească, cu Bulă şi cu alţii, am ironizat, cu găina, cu vaca nebună, cu oile, cu porcii, cu gripele porcine. Deci, erau nişte semne, nişte alerte.

Ion Cristoiu: Pentru toată planeta sau numai pentru noi?

Silviu Predoiu: Pentru toată lumea, spun eu, dar mă interesează ce putem noi să… Uitaţi-vă la noi, deci, în februarie ni se spunea „avem nevoie de timp ca să creştem rezilienţa sistemului medical”. Ce se întâmplă acum, în octombrie? Singura diferenţă este că avem măşti... la farmacie. În rest, în continuare vorbim de ATI, că nu avem locuri, vorbim de medicamente pe care le produc, cum spuneam zilele trecute, şi ungurii şi indienii, numai noi nu pentru că, aşa cum explica cineva, producătorii români au nişte linii de producţie care produc produse pe care trebuie să le producă. Adică înţelege fiecare ce vrea. Nu, avem nevoie, numai că nu ştim să le abordăm organizat. Am găsit povestea asta că de vină e PSD-ul, nu sunt pro PSD, dar mi se pare că…

Ion Cristoiu: Deja a devenit un clişeu?

Silviu Predoiu: Da, da.

Ion Cristoiu: Spuneţi-mi, întorcându-mă un pic la servicii, există ţări mici cu servicii mari? Am auzit la un moment dat de Cuba.

Silviu Predoiu: Se vorbea la un moment dat şi diferenţa o făcea determinarea cadrelor, adică erau într-adevăr, pentru că erau o ţară sub agresiune, reuşiseră să transmită acest mesaj populaţiei pe care ea îl simţea şi ajuta dăruirea ofiţerilor, deci nu aveau tehnică, bun, îi ajutau ruşii, dar în anumite limite.

Ion Cristoiu: Deci depinde foarte mult de determinarea oamenilor care lucrează.

Silviu Predoiu: Da, şi determinarea nu ţine nici de grade, nici de salarii, ţine de modul în care reuşeşti să motivezi, felul în care îi faci să se simtă mândri, modul în care îi faci să se simtă confortabil cu ideea că pleacă în misiune, că îşi asumă nişte lucruri uriaşe şi că merită. Dacă nu au sentimentul că merită nu vor da, indiferent ce spui.

Ion Cristoiu: Serviciile ruseşti au crescut sau au scăzut după prăbuşirea URSS.

Silviu Predoiu: Au avut o perioadă în care au căzut dramatic şi au intrat într-o zonă ce corupţie majoră, de implicare în activităţi ilegale şi aşa mai departe. Şi-au revenit. Putin a adus pe zona aceasta de motivare ideea de Rusia puternică, Rusia mare, Rusia care contează din nou, le-a adus-o în atenţie şi i-a făcut direct responsabili, le-a recunoscut rolul. Ei nu sunt atacaţi de dimineaţa până seara peste tot. La noi, de multe ori noi am fost atacaţi de Guvern, nu de opoziţie, de colegi.

Ion Cristoiu: Da, am observat, cum aţi spus dumneavoastră şi ştiam, un lucru pe care probabil unii telespectatori nu-l cred că mulţi nu mai cred de mult în cuvântul patriotism care e foarte necesar în domeniul ăsta, că de fapt, până la urmă fac un sacrificiu…

Silviu Predoiu: Patriotism, înţelegerea misiunii... aici şi media are un rol important. Vă aduc aminte de un incident la un moment dat prin 2016 când dacă nu mă înşel, după-masă, că asta nu o uit, marţi după-masă trosc pe televizor, un personaj foarte important în România acuză SIE că refuză să monitorizeze cetăţenii români plecaţi în străinătate şi să spună ce cumpărături fac respectivii, şi spune „SIE aduce zero informaţii pe monitorizarea românilor în străinătate şi monitorizarea cumpărăturilor făcute de ei”. Am dat un răspuns a doua zi, public l-am transmis. Presa a sărit pe noi prima, „deci SIE nu-şi face datoria, deci SIE nu-şi înţelege misiunea”, nimeni nu a stat un pic să rumege. Mi s-a părut monumental răspunsul şefului comisiei SIE de la acel moment care a spus „Voi convoca pe directorul SIE să ne explice care este misiunea SIE”. Omul ăla era de opt ani în comisia de control SIE, deci nu ştia încă… dar media ne-a acuzat un an de zile… şi după un an a apărut cu CCR-ul… brusc au început să spună n-aveau ce să caute Serviciile… Noi suntem de vină, noi generăm toate tragediile acestea.

Ion Cristoiu: SIE e mai puţin transparent decât SRI?

Silviu Predoiu: SIE n-are ce să prezinte în transparenţă. Eu n-am înţeles niciodată chestiile alea care apăreau pe ecran „cutare+cutare+SRI+MAI care au făcut o arestare”. Noi nu putem să fim transparenţi din punctul acesta de vedere. Transparenţa noastră este totală, în limitele legii, faţă de comisiile de control. Tot timpul am spus, directorul civil şi comisia de control trebuie să fie interfaţa noastră către societate. Ieşirile mele publice, pe care le-aţi remarcat de la început, în acest spirit sunt pentru că am fost foarte supărat, am relaţii bune cu foştii directori, dar am fost foarte supărat că după ce au stat cu noi ani de zile, au ieşit şi niciunul nu a găsit de cuviinţă să vorbească despre foştii lui subordonaţi care i-au fost loiali, care au fost disciplinaţi, care şi-au făcut datoria şi i-au adus numai credit politic şi personal. „Silviu, nu e cazul, nu, dacă vorbeşti despre Servicii pică prost în România”. Mi s-a părut că este total incorect faţă de oamenii lângă care am stat 30 de ani şi simt cumva această datorie, gradual am extins-o şi la politică, n-are legătură cu Serviciul.

Ion Cristoiu: Ultima întrebare. De ce despre CIA. Chiar şi despre BND, chiar şi la francezi se fac filme, uneori chiar propagandistice, şi la noi nu? Există o părere proastă a românilor despre Servicii? Adică dacă ai prezenta la noi un gen Caraman. Ar putea să facă un film, de ce nu s-a făcut film?

Silviu Predoiu: Zilele trecute, şi chiar m-a bucurat, m-a întrebat cineva dacă am fi, dacă am putea să sugerăm ceva, păstrând toate normele de compartimentare şi de secretizare, să discutăm despre un scenariu de film de spionaj, pentru prima dată când cineva mă întreabă, întâmplător, în urmă cu vreo săptămână m-a întrebat. Răspunsul meu a fost da. Discutaţi şi cu Serviciul şi eu pot să vă dau nişte sugestii, nu că-mi caut de treabă. Avem motive. Pentru că, repet, în cultura, în conştiinţa, în zona subliminală a românului, Serviciile sunt ceva rău. Nu-i bine să ne asociem cu ele.

Ion Cristoiu: De ce, că nu e ca la englezi, pentru că la englezi…

Silviu Predoiu: Domnule Cristoiu, eu chiar nu înţeleg pentru că Servicii…

Ion Cristoiu: La englezi e o mândrie…

Silviu Predoiu: Mi-aduce aminte de vârsta mea. Înainte să trec în rezervă, în 2018, semnam pentru angajare oameni născuţi în 93, în 94 şi asta îmi aducea aminte ce vârstă am, când vedeam că intră… Serviciul e format din copiii noştri, din nepoţi, din prieteni, din vecini, nu sunt persoane aduse din altă parte, nu sunt veniţi din altă epocă, ei sunt şi, în general, sunt absolvenţii de frunte ai universităţilor şi facultăţilor, suntem mândri de ei până ajung în Serviciu şi după aia, dacă cumva întâmplător aflăm, brusc începem să mustăcim, „mmmm, ştiam eu că e ceva suspect cu ăsta”.

Ion Cristoiu: E urmarea imaginii Securităţii sau aşa suntem noi sceptici faţă de Servicii?

Silviu Predoiu: Este o urmare a imaginii, dar într-o măsură limitată, ţine de noi, de specificul nostru, de înclinaţia noastră către teoria conspiraţiei. Avem un specific naţional.

Ion Cristoiu: Domnule general, am depăşit cu mult, dar a fost foarte interesant. Eu vă mulţumesc, o să vă urmăresc şi cariera politică a fost interesant şi din punct de vedere al Serviciilor, multe lucruri le-am aflat şi eu acum. Mulţumesc stimaţi telespectatori, să urmărim şi cariera politică a domnului general Silviu Predoiu. Mulţumesc, la revedere.

Silviu Predoiu: Vă mulţumesc şi eu.