Generalul-locotenent Teodor Incicaş, totul despre programele de înzestrare: România va achiziţiona tancuri Abrams şi obuziere autopropulsate de 155 mm

Cum foarte multe dintre criticile aduse Armatei României se referă la durata lungă de la exprimarea intenţiei de a achiziţiona anumite echipamente şi până la primirea acestora, generalul-locotenent Teodor Incicaş a vorbit în podcastul Observatorului Militar despre cum se desfăşoară întregul proces de achiziţie:

„Prin programe de înzestrare, ne referim la progamele care au în vedere înzestrarea Armatei României cu acele echipamente care sunt de o importanţă deosebită pentru Armată şi care parcurg o anumită etapizare specifică pentru intrarea în înzestrare. Nu se referă numai la achiziţie. Încep cu nevoia misiunii, care exprimă nevoia pe care o are o anumită categorie de forţă vizavi de acel echipament şi care este aprobată în consiliul de supraveghere a cerinţelor, organism stabilit prin legea 346/2006 pentru funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. De asemenea, se fundamentează prin realizarea unui studiu amplu în ceea ce priveştşe nu numai existenţa pe piaţă a unui anumit tip de echipamente, ci şi în coordonare cu o analiză care se referă la performanţele acestora şi, în acelaşi timp, se realizează documentul cu cerinţele operaţionale, de asemenea aprobat de consiliu, urmând ca, ulterior, în consiliul de achiziţie, să se aprobe strategia de înzestrare. În ceea ce priveşte programele care au o valoare mai mare de 100 de milioane de euro, în conformitate cu ordonanţa 114/2011 privind achiziţiile din domeniul apărării, trebuie să avem aprobarea prealabilă a Parlamentului, adică aprobarea celor două comisii de apărare reunite, iar acesta este un demers mai amplu. Acesta constă în transmiterea prim-ministrului României a intenţiei de achiziţionare a acestor echipamente, apoi acesta semnează un memorandum de aprobare şi, pe baza acestuia, ministrul apărării cere aprobarea Parlamentului”.

În privinţa duratei prea lungi a anumitor programe de înzestrare, generalul-locotenent Incicaş a precizat: „Există mai multe chestiuni care trebuie înţelese. În general, un program se fundamentează în ani. Nu vorbim despre fundamentarea şi realizarea achiziţiei în acelaşi an pentru că ar fi imposibil. (...) Atunci când este vorba despre implicarea industriei naţionale de apărare şi dorim integrarea produsului şi realizareaa unor componente în industria noastră de apărare, în conformitate cu legislaţia UE, noi apelăm la articolul 346 al statutului de funcţionare al UE, adică apelulul la interese esenţiale de securitate. Prin ordonanţa 114/2011, se specifică foarte clar că guvernul aprobă circumstanţele în care se realizează o astfel de achiziţie printr-o hotărâre de guvern. Ca atare, la achiziţiile în care invocăm interese esenţiale de securitate, apelăm la o hotărâre de guvern. (...) Noi am folosit, în general, hotărâri de guvern neclasificate. În acest sens, în conformitate cu legislaţia românească, avem 30 de zile lucrătoare în care proiectul trebuie să stea în transparenţă decizională. După aceste 30 de zile lucrătoare, plus intervalul de timp necesar pentru corecţie şi reparcurgerea aprobărilor interne, trecem la aprobarea formală a hotărârii de guvern prin avizarea de către entităţile responsabile din cadrul guvernului de această hotărâre de guvern şi, în final, mergem la aprobarea în şedinţa guvernului a acestei hotărâri.. (...) Trebuie să se înţeleagă că este un demers care durează”.

„În ceea ce priveşte programele de înzestrare, vorbim despre 40-50 de programe „vii”. Adică, dacă vorbim de achiziţii şi derulări de contracte, vorbim de 40 de programe care merg în acelaşi timp: programe ale căror contracte sunt în derulare, programe care sunt în faza de achiziţii şi programe care sunt fie după o aprobare prealabilă de către Parlamentul României, fie urmează ca aprobarea pentru ele să ajungă în Parlament, iar achiziţiile încep după aprobările prealabile”, a spus Incicaş.

La finalul lunii martie, România va avea 4 sisteme de rachete PATRIOT şi va mai cumpăra trei

Despre sistemele PATRIOT, generalul-locotenent susţine că, din cele 7, au fost primite două şi urmează ca România să primească încă două la finalul primului trimestru al acestui an, însă ministerul doreşte să facă achiziţia şi a celorlalte trei sisteme în 2023.
 

Armata vrea să mai cumpere încă 150 de blindate Piranha 5

În privinţa programului Piranha 5, Incicaş a precizat că este vorba despre un acord-cadru pentru 227 de vehicule, cu două contracte subsecvente: unul cu 94 de produse (încheiat cu al treilea lot primit deja) şi altul cu 133 de produse, primul lot de 47 din acestea urmând a fi primit de România până la finalul acestui an. De asemenea, ministerul şi-a mai exprimat intenţia de a mai cumpăra alte 150 de Piranha 5, pe lângă cele 227. Întârzierea programului este cauzată de faptul că România a cerut ca sistemul de comandă şi control să fie produs în ţară, susţine generalul-locotenent Incicaş. Întârzierele au provocat şi penalităţi pentru compania producătoare, mai spune acesta. Contractele acestea au venit şi cu oportunităţi pe piaţa de muncă pentru România, întrucât, susţine generalul-locotenent, pentru primul contract subsecvent, au fost realizate anumite elemente în ţară, precum ceea ce ţine de senzorii vehiculeleor, iar în cel de-al doilea contract, carcasa blindată va fi realizată în România, începând cu 2023.

„Pentru producerea carcasei bliandate este nevoie ca această companie să încadreze 30 şi ceva de sudori. Atâtea locuri de muncă apar doar pe sudat”, a spus acesta.

România va primi toate avioanele F-16 din Norvegia în 2024

Dacă pentru programul HIMARS lucrurile merg bine, urmând ca anul viitor să fie încheiat, despre programul avion multirol F-16 generalul-locotenent Incicaş spune că acesta este „complex” şi că, probabil, anul viitor vor fi primite toate aeronavele de la norvegieni, lucrurile care îngreunează procesul fiind actualizarea şi adaptarea software-ului aeronavelor la realităţile româneşti, prin intermediul SUA.
”Achiziţia avionului F-16 este o fază interimară până la realizarea achiziţiei avionului de generaţie a 5-a, adică a avionului F-35”, susţine Incicaş, însă precizează că o escadrilă de F-35 ar putea aparţine României după 2030.

Două achiziţii importante pe care ministerul urmează să le iniţieze vizează autovehiculele tactice uşor blindate  (1059) şi punctele de comandă de nivel brigadă sisteme informatice pentru comandamentele de tip batalion.

România achiziţionează, pentru prima dată, obuziere de 155 mm

De asemenea, Incicaş a precizat că ministerul urmează să trimită Parlamentului spre aprobare prealabilă achiziţia unor obuziere autopropulsate pe şenile (trei batalioane), maşini de luptă a infanteriei pe şenile, sisteme de apărare aeriană cu bătaie scurtă şi foarte scurtă şi două tipuri de rachete pentru F-16.

Armata română va achiziţiona tancuri americane Abrams

Totodată, spre aprobare vor merge şi achiziţia unui batalion de tancuri Abrams şi un pachet nou pentru realizarea capacităţilor de luptă pe mare, adică achiziţia de submarine, nave vânătoare de mine şi modernizarea navelor purtătoare de rachete. Despre submarine, generalul-locotenent a menţionat că ministerul vrea să fie achiziţionate în 4-5 ani, însă nu a precizat numărul.

Din 2024, militarii vor avea arme noi de asalt

Pe lângă acestea, şeful Direcţiei Generale pentru Armamente a menţionat şi planul de începe achiziţia de armament de infanterie uşor, cel mai probabil în 2024, cu fabricarea 100% în România.

Când vine vorba despre producerea de muniţie de către entităţile de stat,  Teodor Indicaş susţine că dacă la muniţia pentru echipamentele vechi lucrurile stau cât de cât bine, la muniţia pentru echipamentele mai noi, moderne, România încă se mai bazează pe unele companii străine. Însă toate companiile dintre statele NATO sau UE se confruntă cu o presiune în ceea ce priveşte producerea de muniţie, spune acesta, acest lucru ridicând posibilitatea achiziţiei în comun – la nivelul blocului. Acesta mai susţine că, în prezent, se încearcă şi reînceperea producţiei de pulberi şi explozibili în ţară, pentru a nu mai depinde de export.