Generaţia europeană a României, la majorat: peste 3,6 milioane de copii s-au născut într-o Românie europeană, iar ei reprezintă astăzi aproape 20% din populaţia României.

Certificatul lor de naştere este “bilingv”, Au paşaport de la 2-3 ani.

Pentru ei călătoriile în afara graniţelor sunt ceva obişnuit. S-au născut într-un stat membru al Uniunii Europene şi aceasta este realitatea lor. Nu ştiu cum era înainte. Mulţi dintre ei vor merge la studii în străinătate şi poate o parte dintre ei vor reveni în ţară cu tot ceea ce au învăţat.

Deschiderea oferită de Uniunea Europeană pentru o generaţie întreagă de copii este cel mai mare câştig al celor 18 ani pe care România îi aniversează mâine în UE.

Din 2007 până în 2024, în România membră a UE s-au născut peste 3,6 milioane de copii, iar ei reprezintă astăzi aproape 20% din populaţia României.

Natalitatea este în scădere în ultimii ani, un declin demografic care caracterizează toate statele europene, dar care se vede şi mai puternic în România. Asta şi pentru că o parte dintre copiii români se nasc, după 2007 în special, în Italia, Franţa, Spania sau Germania. Împreună cu cei 3,6 milioane născuţi în România, numărul lor trece de 4 milioane în aceşti 18 ani.

În 2025, prima generaţie de tineri români născuţi în UE va avea şansa să contribuie la alegerea preşe­din­telui. Anu­larea alegerilor preziden­ţiale va duce la urne copiii români născuţi în UE, adică cei născuţi în 2007, care au dreptul legal în 2025 să voteze preşedintele. Datele de la INS arată că în 2007 s-au născut, în România, 215.000 de copii, iar o parte dintre ei vor fi deja majori la data alegerilor prezidenţiale din martie 2025.

În 2025 îi vom vedea la vot, dar de aici încolo, încet-încet, toţi aceşti copii şi tineri se vor vedea şi în piaţa muncii, în realitatea economică de zi cu zi a României.