George Copos, singurul scriitor condamnat pe care Administraţia Penitenciarelor l-a acuzat de plagiat

ANP a formulat o singură plângere penală cu privire la suspiciuni de plagiat în cazul deţinuţilor care au prezentat în faţa comisiilor lucrări ştiinţifice, fiind vorba despre sesizarea făcută în cazul lui George Copos, privind cartea "Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldava (secolele XIV – XVI)", scrisă de omul de afaceri în spatele gratiilor, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii ANP.

„Direcţia de specialitate din cadrul instituţiei noastre nu a formulat alte sesizări penale având ca obiect acuzaţii de plagiat şi nu are cunoştinţă dacă vreun for de specialitate s-a pronunţat în acest sens, semnalând vreun alt caz de suspiciune de plagiat în legătură cu lucrările ştiinţifice elaborate de persoanele custodiate. ”, se arată în răspunsul Adminiastraţiei Naţionale a Penitenciarelor, transmis către MEDIAFAX.

Reprezentanţii instituţiei precizează că plângerea în cazul lui George Copos a fost trimisă la Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 la data de 16 februarie şi “vizează exclusiv suspiciunea de plagiat în legătură cu elaborarea, de către persoana în cauză şi nu vizează membri ai comisiei de liberare condiţionată.”

Sesizarea în cazul lui George Copos s-a făcut pe baza raportului venit de la Comisia de etică din cadrul Universităţii Bucureşti, a trei referate întocmite de specialişti în istorie, dar şi a documentelor depuse de Copos în momentul în care a făcut cerere să-i fie aprobată lucrarea ştiinţifică, adaugă ANP.

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au început urmărirea penală faţă de George Copos pentru infracţiuni privind drepturile de autor şi cele conexe, fals în declaraţii şi participaţie improprie la abuz în serviciu.

Parchetul anunţă că este vorba despre lucrarea ştiinţifică „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova (secolele XIV-XVI)”, de 119 pagini, pe care omul de afaceri a elaborat-o în penitenciar, fiind condamnat la patru ani închisoare, lucrare pentru care a obţinut 30 de zile de libertate.

La data de 10 septembrie 2014, George Copos a semnat un angajament prin care susţinea că nu a plagiat, precizează parchetul.

Ulterior, în 29 septembrie 2014, dată la care a fost publicată lucrarea, George Copos "şi-a însuşit fără drept, în parte, opera unui alt autor şi a prezentat-o conducerii Penitenciarului Bucureşti- Rahova ca o creaţie intelectuală proprie", susţin procurorii într-un comunicat de presă. În aceeaşi zi, Copos "a solicitat conducerii Penitenciarului Rahova acordarea zilelor câştig urmare a publicării lucrării cu caracter ştiinţific menţionată mai sus, pe care a anexat-o cererii, determinând astfel comisia de liberare condiţionată să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi să aprobe astfel cererea şi să acorde cele 30 de zile de câştig", mai precizează parchetul.

În acest dosar, pe lângă George Copos, au mai fost audiaţi Mihai Stoica şi Gheorghe Popescu.