Germania, tot mai atractivă pentru muncitori: măreşte salariul minim la 12 euro pe oră

Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Muncii, prevede majorarea salariului minim de la 10,45 euro pe oră, cât este în prezent, la 12 euro pe oră, începând de la 1 octombrie 2022. Majorarea salariului minim a fost una dintre propunerile electorale formulate de Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), al cancelarului Olaf Scholz.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 20% dintre angajaţii germani primesc salariul minim pe economie. Doar în Polonia, Bulgaria şi ţările baltice, ponderea angajaţilor care încasează salariul minim este mai mare decât în Germania. Propunerea ar putea fi criticată de companii, care vor trebui să aloce fonduri suplimentare pentru salarizare de 1,63 miliarde de euro pe an.

Inflaţia a fost de 3,1% în Germania în anul 2021, acesta fiind cel mai înalt nivel din ultimele trei decenii, conform Oficiului german pentru Statistică, iar majorările de preţuri generează, conform unui sondaj, riscuri financiare grave pentru categoriile defavorizate. Germania a atins cel mai înalt nivel al inflaţiei în decembrie 2021, 5,3%, dar media pe anul 2021 a fost de 3,1%, a comunicat miercuri Oficiul pentru Statistică, citat de publicaţia Die Zeit. Acesta este cel mai înalt nivel al inflaţiei de după anul 1993, când creşterea a fost de 4,5%.

Majorarea tarifelor la energie şi la alimente, în contextul crizei pandemiei, a reprezentat principalul factor de amplificare a inflaţiei în al doilea semestru al anului trecut. Tarifele la energie au fost majorate cu 10,4% în 2021.

Categoriile defavorizate sunt afectate grav de majorarea preţurilor produselor de consum şi serviciilor esenţiale. Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul YouGov citat de publicaţia Die Welt, 17% dintre cetăţenii germani care au venituri cumulate ale famiiilor sub 2.500 de euro pe lună fac faţă cu greu cheltuielilor curente, iar 44% dintre cetăţenii germani sunt "foarte neliniştiţi" de instabilitatea financiară. "Creşterea puternică a inflaţiei generează nelinişte pentru multe categorii de cetăţeni. Cheltuieile de consum, energia, carburanţii s-au scumpit, iar veniturile nu au ţinut pasul cu scumpirile. Scad şi rezervele financiare, întrucât conturile de economisire îşi pierd valoarea din cauza inflaţiei", atrage atenţia Marco Bargel, director în cadrul Postbank.