Gheaţa se topeşte pe Everest şi lasă locul unui peisaj macabru

Pe versanţii Everestului, schimbările climatice topesc straturile de zăpadă şi gheaţă, ceea ce face ca trupurile a sute de alpinişti care au murit încercând să ajungă pe acoperişul lumii să reapară la suprafaţă.

Printre cei care au urcat anul acesta pe cel mai înalt vârf din Himalaya s-a numărat o echipă al cărei scop nu a fost să ajungă la vârful de 8.849 de metri, ci să recupereze rămăşiţe.

Printre multe riscuri, echipa a recuperat deja cinci cadavre îngheţate, apoi aduse înapoi în Kathmandu, capitala nepaleză.

Doi au fost pre-identificaţi în aşteptarea „testării detaliate”, pentru a le confirma identitatea, potrivit lui Rakesh Gurung, de la Ministerul Turismului din Nepal.

Această zonă rurală nepaleză dintre Everest, precum şi vârfurile din apropiere, Lhotse şi Nuptse, au un grad sporit de dificultate şi de periculozitate.

„Datorită efectelor încălzirii globale, corpurile şi deşeurile devin din ce în ce mai vizibile pe măsură ce stratul de zăpadă scade”, spune Aditya Karki, un major în armata nepaleză, care conduce o echipă de 12 soldaţi şi 18 alpinişti.

Peste 300 de oameni au murit pe vârf de la începutul expediţiilor, adică anii 1920, inclusiv opt doar în ultimul sezon. În urmă au rămas multe cadavre, unele ascunse de zăpadă. 

Multe cadavre au fost găsite în aşa-numita „zonă a morţii”, unde nivelurile scăzute de oxigen cresc riscul de boală acută de munte şi în cele din urmă devin fatale după o anumită durată. A fost nevoie de 11 ore pentru a elibera unul dintre cadavrele blocate în gheaţă. „Este extrem de dificil”, spune Tshiring Jangbu Sherpa, care a condus expediţia.

Recuperarea la mare altitudine rămâne un subiect controversat în comunitatea de alpinism. Este o operaţiune care costă mii de dolari şi necesită până la opt salvatori pentru fiecare corp. La altitudini mari este dificil să transporti încărcături grele, iar un cadavru poate cântări mai mult de 100 de kilograme.

Pentru Aditya Karki, totuşi, acest efort este necesar. „Trebuie să-i aducem înapoi cât mai mult posibil”, spune el, „dacă continuăm să-i lăsăm în urmă, munţii noştri se vor transforma în cimitire”.

În timpul misiunilor sinistre, dar atât de utile, cadavrele sunt adesea înfăşurate într-un sac şi apoi transportate cu sania. Un cadavru găsit lângă vârful Lhotse, al patrulea ca înălţime din lume, la 8.516 metri, a fost unul dintre cele mai greu de coborât, mărturiseşte Tshiring Jangbu Sherpa.

„Corpul era îngheţat, mâinile şi picioarele deschise. A trebuit să-l transportăm aşa cum era în Tabăra 3 şi abia atunci a fost posibil să-l transferăm pe o sanie”.

Trupul lui George Mallory, un alpinist britanic care a dispărut în 1924, a fost găsit în 1999, iar cel al partenerului său de alpinism, Andrew Irvine, nu a fost găsit niciodată.