Gheorghe Flutur, desemnat să facă lobby în Parlament pentru o regiune cu capitala în Suceava

În cadrul unei dezbateri la care au participat parlamentari, consilieri judeţeni, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale şi organizaţiilor neguvernamentale s-a adoptat un Apel privind înfiinţarea unei a doua regiuni în Nord Estul României, textul apelului fiind convenit de grupurile politice din Consiliul Judeţean Suceava.

În Apel se arată că regionalizarea este un proces necesar în actuala etapă de dezvoltare a României, dar că actuala regiune de dezvoltare Nord-Est care cuprinde şase judeţe şi care a fost şi a rămas cea mai săracă regiune a ţării şi a Uniunii Europene, cu cei peste 3 milioane de locuitori depăşeşte standardele UE (maxim 3 milioane de locuitori într-o regiune, conform NUTS), ceea ce ar duce la îngreunarea procesului de dezvoltare regională şi accesarea fondurilor europene.

În document se menţionează că în sprijinul acestei cereri, este necesar ca la crearea unei regiuni funcţionale să fie luate în considerare legăturile spaţio-structurale, culturale reale existente în acest moment între judeţele din Nord-Estul ţării, iar un al treilea considerent, dar nu cel din urmă, îl constituie componenţa etnică de o mare diversitate.

"O asemenea regiune (cu două sau trei judeţe) ar cuprinde 1.000.000 - 1.500.000 locuitori, deci s-ar încadra în standardele UE şi ar permite dezvoltarea liberă şi armonioasă şi a zonei de nord a Moldovei, ar fi o structură administrativă funcţională, distanţele dintre centru şi localităţile regiunii fiind rezonabile. Acest lucru ar permite o bună cunoaştere a problemelor cu care se confruntă localităţile şi locuitorii acestora, cu posibilitatea intervenţiei rapide pentru rezolvarea lor. Complementaritatea reliefului, a resurselor naturale şi a forţei de muncă ar putea fi valorificate mai bine pentru dezvoltarea regiunii", se mai arată în Apel.

În document se menţionează că diversitatea tradiţiilor bine păstrate şi respectate în această zonă a ţării, mentalităţile şi obiceiurile oamenilor conferă şi ele un contur aparte unei asemenea regiuni.

"În opinia noastră acest moment este crucial şi poate fi asimilat cu unul din marele momente ale istoriei naţionale: Unirea din 1918, prin urmare facem apel la întreaga societate civilă, mediu academic, partide politice, organizaţii nonguvernamentale, minorităţi, să se alăture şi să susţină acest demers în faţa tuturor autorităţilor publice centrale, în orice dezbatere cu privire la procesul de regionalizare al României înfiinţarea celei de a doua regiuni administrative în cadrul actualei Regiuni de dezvoltare Nord-Est şi care să cuprindă judeţul Suceava", se precizează în Apel.

În cadrul dezbaterilor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a salutat faptul că în 2013 a existat un consens pe acest proiect, ceea ce este "lăudabil".

"În această perioadă avem mai multă nevoie de consens", a spus Nechifor.

La rândul său, preşedintele PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a spus că pe acest subiect trebuie "dezbrăcată haina politică" mai ales că regionalizarea nu este o problemă pentru patru sau zece ani, ci probabil pentru totdeauna.

"Cred că noi trebuie să discutăm civilizat şi fără politicianism despre criteriile de care trebuie să se ţină seama", a spus Flutur, care a arătat că speră ca decidenţii îşi vor da seama că Bucovina trebuie să devină regiune.

El a subliniat că Suceava nu este un adversar al Iaşiului, care merită să fie capitală de regiune, dar că şi Suceava şi Bucovina au un cuvânt de spus, reamintind că Suceava a fost două sute de ani capitală a Moldovei, dar că a fost şi regiune atât sub administrarea austriacă, dar şi după 1918.

Flutur s-a întrebat dacă se doreşte modelul Iaşi la nivel de regiune, arătând că în acest judeţ s-a dezvoltat municipiul Iaşi în timp ce restul judeţului e subdezvoltat.

"Asta vrem? Nu cred", a spus liderul PDL.

El a subliniat că argumente în favoarea regiunii Bucovina pot să aducă şi cele 12 minorităţi din judeţul Suceava, dar şi Biserica.

Şi preşedintele UDMR Suceava şi Botoşani, Clara Hapenciuc, a spus că Bucovina este o entitate care trebuie păstrată şi că există argumente socio-economice şi istorice pentru ca această identitate să se poată constitui, subliniind că politicienii au un rol hotărâtor în acest demers.

Ea consideră că se va putea stabili un număr optim de regiuni după ce se stabilesc argumente logice, istorice, economice, tradiţionale sau moderne şi a subliniat că regionalizarea nu va trebui să spolieze judeţele de putere.

Rectorul Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, Valentin Popa, a spus, la rândul său, că la universitate au fost organizate trei dezbateri pe această temă şi că s-a ajuns la concluzia că este necesar ca în actuala regiune de Nord Est să fie înfiinţate două regiuni.

El a arătat că, în prezent, cu peste 3,1 milioane de locuitori stabili, regiunea de Nord Est depăşeşte de două ori media europeană.

"E greu de gestionat o regiune sărăcă şi mare", a spus Popa.

Preşedintele Asociaţiei militarilor în rezervă şi retragere, Zaharie Cojocaru, a spus că zona policentrică Suceava-Botoşani, care se constituie în această perioadă este un prim pas în realizarea acestei regiuni din nord-estul ţării.

Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a propus ca preşedintele PDL Suceava, Gheorghe Flutur, să preia comunicarea pe această problemă în Parlament, sprijinit de preşedintele executiv al PSD Suceava, senatorul Ovidiu Donţu, şi de preşedintele PNL Suceava, deputatul Alexandru Băişanu, în timp ce autorităţile judeţene vor avea o activitate de secretariat a Comitetului de iniţiativă şi de a disemina informaţiile, propunere votată de Comitetul de iniţiativă.

"Ceea ce ne propunem este mai bine decât rămânerea într-o regiune cu şase judeţe", a spus Nechifor.

Reprezentanţii Comitetului de iniţiativă au votat atât Apelul, iar următoarea întâlnire, la care vor fi invitaţi şi reprezentanţi ai judeţului Botoşani, ar urma să se desfăşoare la Universitatea Suceava.