Gheorghe Moţa: Factorul politic a încercat, într-o mare măsură, să influenţeze sistemul judiciar

"Pe plan legislativ propunem incriminarea unor fapte prin care se încearcă aservirea justiţiei şi subordonarea activităţii parchetelor. Apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a procurorilor supuşi oricărei forme de presiune din partea factorului politic. Reacţie proactivă în raport cu declaraţiile publice privind modul de instrumentare a unor cauze penale, declaraţii făcute de reprezentanţi ai legislativului şi executivului, constând în sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea independenţei procurorilor", sunt propunerile lui Gheorghe Moţa.

Procurorul Moţa consemnează în planul său de management date statistice, în baza cărora, dar "având în vedere percepţia corpului magistraţilor, procurorilor, dar şi a societăţii civile asupra stării justiţiei şi activităţii Ministerului Public", consideră că sistemul se confruntă cu şase vulnerabilităţi majore.

"Sporirea continuă a volumului de activitate al parchetelor şi a încărcăturii de cauze penale pe post de procuror în condiţiile în care numărul posturilor ocupate a înregistrat creşteri nesemnificative şi posturile alocate sunt insuficiente. Încărcătura de dosare penale pe procuror a crescut la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale şi a celor de pe lângă judecătorii, diminuându-se la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele de pe lângă curţile de apel", arată Moţa, adăugând că schemele de personal la nivelul parchetelor sunt în principiu acelaşi cu cele stabilite în anul 1994 "suferind modificări nesemnificative".

A doua vulnerabilitate este "gradul redus de independenţă al sistemului judiciar". "Factorul politic a încercat, într-o mare măsură, să influenţeze sistemul judiciar, independenţa justiţiei fiind ameninţată atât prin acţiuni ale Executivului cât şi ale Preşedinţiei. Garantarea independenţei activităţii procurorilor poate fi realizată nu numai prin asigurarea unui cadru legislativ coerent, dar şi prin furnizarea resurselor necesare", scrie Moţa.

Pe plan legislativ, spune el, se impune adoptarea unei legislaţii care să garanteze independenţa efectivă a sistemului judiciar şi în mod special a activităţii procurorilor. "O soluţie legislativă o reprezintă incriminarea unor fapte ce reprezintă ingerinţe în actul de justiţie la realizarea căruia concură şi procurorul", adaugă Moţa.

În opinia acestuia, o altă modalitate de afectare a independenţei sistemului judiciar o reprezintă subfinanţarea cronică a sistemului. "Este semnificativ faptul că bugetul parchetelor în anul 2011 ca procent din PIB a fost de 0,073 la sută, înregistrând cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani", precizează Moţa.

Procurorul consideră că "ingerinţa în activitatea procurorilor a căpătat în ultimul timp forme brutale, constând în impunerea efectuării unor anchete, inculparea unor persoane şi chiar adoptarea unor soluţii".

"Din păcate, o parte din colegi dând dovadă fie de oportunism sau laşitate au cedat acestor presiuni, aruncând o pată pe întregul sistem judiciar. Va fi urmărită păstrarea autonomiei faţă de factorul politic şi refuzată orice încercare de subordonare prin mecanisme care permit ingerinţa celorlalte două puteri în activitatea Ministerului Public. Omul politic poate încerca, dar niciodată nu va reuşi în demersurile sale dacă nu va întâlni un corespondent în magistratură obedient şi dispus din varii motive să-i îndeplinească dorinţele", afirmă Moţa.

El susţine că incoerenţa reglementărilor asociată cu o multitudine de acte normative conţinând prevederi contradictorii sau care nu sunt corelate, precum şi insuficienta pregătire a intrării în vigoare a noilor coduri. Moţa arată că se aşteaptă ca intrarea în vigoare a celor două noi coduri (penal şi de procedură penală) să producă resistematizarea sistemului judiciar şi să elimine necorelările normative.

"Existenţa unor probleme de integritate în corpul magistraţilor procurori. Aşa cum s-a arătat şi în Strategia de întărire a integrităţii în justiţie (2011-2016) elaborată de Consiliul Superior al Magistraturii, încrederea populaţiei în justiţia din România se situează în ultimul deceniu între 20 şi 28 la sută", arată Moţa, care adaugă faptul că acest lucru este cauzat şi de fenomenul corupţiei "care a penetrat şi sistemul judiciar".

"Acceptând existenţa fenomenului de corupţie în magistratură nu trebuie să confundăm existenţa fenomenului cu generalizarea acestuia. Negarea existenţei fenomenului corupţiei echivalează cu o acutizare a acestuia şi o creştere justificată a neîncrederii societăţii în justiţie şi magistraţi. Existenţa fenomenului corupţiei chiar în sistemul judiciar are o influenţă negativă la nivelul întregii ordini sociale, într-un context în care imaginea justiţiei este grav afectată. Prevenirea şi combaterea corupţiei în sistemul judiciar reprezintă un obiectiv prioritar în reforma sistemului în contextul mai larg al luptei la nivel naţional împotriva acestui fenomen generalizat la nivelul societăţii româneşti", scrie în proiectul său de management, procurorul Gheorghe Moţa.

El consideră că subfinanţarea Ministerului Public în ultimii cinci ani a devenit cronică.

"Alocaţiile de la bugetul de stat sunt insuficiente sub aspectul finanţări activităţii curente. Bugetul parchetelor pe anul 2011, ca procent din produsul intern brut, 0,073 la sută a cunoscut cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani. În ceea ce priveşte starea celor 188 sedii de parchet în care funcţionează unităţile de parchet se apreciază că un număr de 117 se află în stare tehnică foarte bună, 62 sunt în stare bună, nouă în stare satisfăcătoare", mai spune Moţa.

El se referă în documentul citat şi la numărul mare de achitări. "În cursul anului 2011 s-a înregistrat un număr de 1.105 inculpaţi achitaţi definitiv cu 39,2% mai mulţi decât în anul 2010 (794). Ponderea acestora în totalul celor trimişi în judecată fiind de 1,81%. Dintre aceştia 674 au fost achitaţi în temeiul art. 10 lit. a) – e) Cod procedură penală (în creştere cu 37,3% faţă de anul 2010). Numărul achitaţilor definitiv arestaţi a crescut de la 17 la 38, cu 123,5%, iar numărul achitaţilor minori, de la 5 la 19, cu 280%", scrie Gheorghe Moţa.

Moţa spune că se impune reevaluarea schemelor de personal la nivelul tuturor parchetelor pentru alocarea unui număr de posturi de procuror în funcţie de volumul de activitate. "Se va proceda la simplificarea organigramei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin desfiinţarea unor compartimente şi posturi de conducere în favoarea posturilor de execuţie. De asemenea, se impune adaptarea schemelor de personal noilor prevederi legislative (în perspectiva intrării în vigoare a Codului penal şi Codului de procedură penală); se impune ocuparea posturilor de execuţie vacante, precum şi completarea schemelor personalului auxiliar de specialitate direct operativ; o măsură urgentă ce poate fi luată constă în redistribuirea posturilor de procuror pe orizontală; - elaborarea unei noi strategii de resurse umane care să pornească de la analiza realistă a schemelor de personal existente şi a volumului de activitate pentru a se stabili numărul optim de posturi de procurori şi personal auxiliar de specialitate; echilibrarea schemelor de personal, conform competenţelor, prin identificarea dezechilibrelor existente în activitatea parchetelor, urmărindu-se un tratament unitar în ceea ce priveşte unităţile de parchet tradiţionale şi cele două direcţii din structura Ministerului Public; constituirea unei baze de date în vederea realizării unui sistem de evidenţă permanentă a dosarelor vechi, nesoluţionate şi cu autori necunoscuţi, la fiecare unitate de parchet (se vor evidenţia cauzele mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale şi un an de la data sesizării, prin raportare la data primului act de sesizare şi nu data unor sesizări ulterioare); analiza periodică de către conducerile parchetelor a dosarelor vechi şi dispunerea unor măsuri de soluţionare", mai scrie Moţa în proiectul său.

El pledează pentru luarea unor măsuri ferme de reducere a duratei de soluţionare a cauzelor, pentru pregătirea continuă a procurorilor în cadrul formării profesionale continue şi creşterea gradului de specializare a acestora, precum şi pentru recunoaşterea posibilităţii unor eşecuri profesionale (soluţii de achitare, restituire, infirmare, redeschidere a urmăririi penale) şi tratarea acestora diferenţiat, în funcţie de situaţiile concrete - întrucât nu toate pot fi imputate procurorului.

Moţa susţine formarea unui corp de procurori criminalişti de elită şi permanenta perfecţionare a acestora şi introducerea în programele de formare continuă a unor seminarii privind activitatea de criminalistică;

Gheorghe Moţa a deţinut funcţia de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Gorj până în mai 2007, când plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a revocat. În cursul lunii iulie anul acesta, procurorul gorjean Gheorghe Emil Moţa a fost reclamat de procurorul general al României la Consiliul Superior al Magistraturii, după ce a criticat faptul că judecători de la Tribunalul Golj nu au arestat trei persoane, puse sub acuzare de el. Moţa susţinea într-un interviu că judecătorii Tribunalului Gorj sunt lipsiţi de curaj în privinţa aprobării cererilor sale pentru arestările de 29 de zile pentru persoanele cu notorietate cercetate de el.

Ministerul Public preciza că procurorul Moţa Gheorghe Emil nu se află la prima abatere de acest gen de la deontologia şi rigoarea profesională, în cazul său Inspecţia Judiciară a CSM mai fiind sesizată anterior tot pentru acest gen de abateri.