„Procurorii DIICOT au analizat cu atenţie modificările anunţate de către ministrul justiţiei în cursul acestei zile, ţinând cont de faptul că, de mai multe ori în cursul ultimilor trei ani, s-au solicitat magistraţilor, judecători sau procurori, puncte de vedere referitoare la modul în care trebuie concepute legile de organizare şi funcţionare a justiţiei; aceste puncte de vedere, votate în adunările generale ale magistraţilor, nu se regăsesc în noul proiect, aşa cum a fost prezentat”, transmite DIICOT într-un comunicat de presă.
Astfel, după consultarea întregului colectiv de procurori, structura de parchet consideră că este necesară convocarea Adunării generale a procurorilor care să adopte o rezoluţie unitară privind proiectul de modificare a legilor justiţiei.
„Deocamdată, în discuţii s-a remarcat că respectivul proiect nu s-a aflat în dezbatere publică, nu a fost publicat pe site-ul MJ şi, din păcate, nu reprezintă rezultatul consultărilor anterioare. Referitor la acest aspect, procurorii structurii de crimă organizată doresc existenţa unei dezbateri reale şi a unui dialog permanent între instituţiile menţionate mai sus astfel încât produsul legislativ rezultat să satisfacă exigenţele strategiei naţionale de dezvoltare a sistemului judiciar asumată de statul român. Fără a intra în fondul proiectelor de modificare a legilor justiţiei, în lipsa unui proiect de modificare a legilor justiţiei şi a unei note de fundamentare scrise, procurorii DIICOT vor putea prezenta un punct de vedere unitar şi integrat după comunicarea acestora”, mai precizează DIICOT.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii şefilor de parchete, urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei, însă decizia va fi luată de Secţia pentru Judecători din CSM, fără a mai fi implicat preşedintele României.
O altă modificare se referă la trecerea Inspecţiei Judiciare din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiţiei.
De asemenea, ministrul a anunţat că proiectul prevede ce viitorii magistraţi să aibă cel puţin 30 de ani şi cinci ani de vechime într-o profesie juridică.
Noul pachet de legi în Justiţe aduce modificări în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, precizând că statul este răspunzător patrimonial atunci când se produce o eroare judiciară, dar ulterior tot statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs prejudiciul.