Gitenstein a turnat ultima şapă de beton la noul sediu al Ambasadei SUA - GALERIE FOTO

Înainte de a turna ultima şapă de beton, ambasadorul SUA Mark Gitenstein a ţinut să le mulţumească muncitorilor care au lucrat la structura de beton a clădirii, salutându-i pe cei 400 de muncitori prezenţi la eveniment şi care i-au ajutat pe americani să realizeze "clădirea verde" a ambasadei, care va fi foarte eficientă din punct energetic.

"Acest proiect a fost realizat cu materiale din România şi de către muncitori români. Până acum în realizarea acestui proiect au fost investite 600.000 de ore de muncă fără a avea loc niciun accident de muncă", a spus Gitenstein.

GALERIE FOTO

Ambasadorul a ţinut să amintească faptul că acum 130 de ani SUA stabileau relaţii diplomatice cu România, ţinând că precizeze că are rădăcini româneşti, iar în anul în care se fundamentau relaţiile diplomatice româno-americane străbunicul său, Louis Bralower, emigra din Botoşani şi ajungea la New York.

"Nu cunosc circumstanţele care l-au determinat pe Louis Bralower să părăsească Botoşani. Însă îmi închipui că acel om care nu avea niciun bănuţ a văzut cumva cu ochii minţii acea graţioasă statuie aflată în portul New York pe care sunt gravate cuvintele Emmei Lazarus - «Trimiteţi-i la mine pe cei obosiţi, pe cei săraci, masele înghesuite jinduind să respire libere». A venit la New York şi şi-a întemeiat o familie şi a devenit un om de afaceri de succes. Şi astăzi iată-mă aici pe mine, strănepotul său, pe acoperişul acestei minunate clădiri în calitate de ambasador al SUA", a spus Gitenstein.

Ambasadorul a menţionat că va turna ultima porţiune de beton pentru ca noua clădire să poată fi deschisă publicului în vara anului viitor.

"Sper că această clădire va deveni simbolul acestor 130 de ani şi va arăta că în 2010, spre deosebire de 1.800, în România secolului XXI spre deosebire de România secolului XIX, românul obişnuit de astăzi îşi poate realiza visurile fără a trebui să plece din Bucovina doar cu hainele pe care le are pe el, fără să petreacă luni întregi în cala unui vapor, fără să trebuiască să locuiacă luni de zile într-un cartier plin de şobolani, în partea cea mai săracă a New York-ului. Noi, Guvernul SUA şi cel al României, vrem ca românul obişnuit de azi să-şi poată realiza visurile chiar în frumoasa România, poate chiar în Botoşani, în Bucovina, să o facă chiar aici, nu la 9.000 de kilometri depărtare", a spus ambasadorul american.

El a mai spus că acest lucru se întâmplă deja, menţionând că dacă noua clădire şi cei care vor lucra în ea vor ajuta la continuarea acestor realizări, aşa cum SUA ajută România să îşi construiască pieţele libere şi să îşi consolideze democraţia, atunci clădirea noului sediu va fi un succes complet.

Mark Gitenstein a finalizat construcţia structurii de beton a noii clădiri a Ambasadei SUA la Bucureşti, turnând ultima benă de beton, ridicată cu macaraua, pe care a nivelat-o la un capăt cu o mistrie, în final ţinând să uzeze de obiceiul american de a-şi lăsa amprenta mâinii în cimentul neîntărit, alături de directorul direcţiei SUA şi Canada din MAE, Cosmin Onisii.

La rândul său, soţia ambasadorului american, Elisabeth Gitenstein, a botezat noua clădire spărgând o sticlă de şampanie aflată într-un săculeţ.

În schimb, amercanii au adoptat şi un obicei românesc şi au amplasat, la îndemnul constructorilor, în vârful cel mai înalt al clădirii un brăduţ verde care simbolizează trăinicia noii construcţii.

Potrivit adjunctului şefului de proiect, Matt Otto, la lucrările de construcţie au început în luna iunie, 2009, inaugurarea complexului ambasadei fiind programată pentru vara anului 2011, după 13-14 luni rezervate finisajelor, noua clădire având spaţiu pentru 245 de birouri.

El a prezentat toate construcţiile necesare pentru Ambasada SUA precizând că noua clădire de birouri are 18 metri înălţime, trei nivele şi o suprafaţă de 10.000 metri pătraţi. El a spus că nu se ştie valoarea finală a proiectului, dar că se estimează o sumă de 60-80 de milioane de lei.

"La ridicarea construcţiei s-au folosit 15.000 metri cubi de beton, estimându-se că se vor folosi 16.500 de metri cubi petnru a finaliza toată lucările la structură. Noul sediu al Ambasadei SUA se va întinde pe o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi, într-o zonă ce cuprinde atât spaţii rezidenţiale, cât şi spaţii comerciale, în nordul Capitalei, în apropierea pădurii Tunari. Estimăm că proiectul de construcţie va aduce economiei româneşti 60-80 de milioane de dolari", a spus Otto.

El a explicat că noua clădire a ambasadei SUA "respectă normele stricte impuse de către U.S. Green Building Council prin programul de certificare Leadership in Energy and Environmental Design".

Matt Otto a mai spus că proiectul noului sediu al ambasadei integrează tehnologii inovatoare în ceea ce priveşte reducerea consumului de apă, optimizarea eficienţei energetice, managementul materialelor de construcţie şi al deşeurilor şi crearea de spaţii verzi deschise menite să reducă emisiile de căldură, precizând că amplasarea clădirii şi orientarea ferestrelor este de la Est către Vest, pentru folosirea la maximum a luminii naturale.

El a mai spus că firmele de construcţie vor folosi vopseluri şi materiale ecologice, menite să reducă emisiile chimice şi de căldură în atmosferă, iar în interior vor exista tehnologii avansate care vor permite modificarea automată a iluminatului electric în funcţie de intensitatea luminii naturale, anunţând că şi consumul de apă în interiorul şi exteriorul clădirii va fi eficientizat.

În conformitate cu legea americană, contractul pentru proiectarea şi construcţia noului complex a fost acordat unei companii americane, American International Contractors (AICI-sp) - Special Projects, în septembrie 2008, care a contracat mai multe firme româneşti, prin licitaţie, pentru a executa proiectul - Bog'Art, Sommering, Apolodor, CamServ, Master Build, Green Shop, Alusystem, NM Construct, Lafarge, Schindler-Romania şi Meva.