Gorghiu:Decizia CC a creat un vid de putere executivă în Justiţie,cu efecte pe plan intern şi extern

"Trecând de aspectul tehnic al deciziei Curţii Constituţionale, la nivel public s-a creat o mare problemă, la nivel de Justiţie s-a creat un vid de putere executivă. Faptul că de azi noi nu mai avem CSM are consecinţe atât la nivel intern, cât şi extern - în februarie vom avea Raportul de monitorizare pe partea de Justiţie din cadrul MCV, care şi aşa ieşea prost, cu atât mai mult în acest context", a spus Gorghiu.

Deputatul liberal a precizat că, în contextul deciziei CC, vechiul CSM nu mai poate să îşi reia mandatul, ea apreciind că o variantă de lucru, în acest caz, ar ţine de ÎCCJ.

"Mă întreb dacă s-a gândit cineva ce se întâmplă în ipoteza acestei decizii a CC, pentru că, în mod firesc, dacă privim la Constituţie şi la celelalte norme de reglementare din legislaţia românească, vechiul CSM nu poate să-şi reia mandatul, pentru că a predat gestiunea şi, ca atare, a fost deinvestit. Probabil că ar fi o varintă de lucru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a spus Gorghiu.

Deputatul PNL a reiterat necesitatea regândirii Curţii Constituţionale ca instituţie.

"Probabil vom promova proiectul din sânul PNL prin care încercăm preluarea atribuţiilor CC şi învestirea cu acestea a unei secţii din ÎCCJ", a mai spus Gorghiu.

Curtea Constituţională a admis, marţi, ambele contestaţii ale senatorilor PDL privind validarea celor 11 membri aleşi de magistraţi, pentru un mandat de şase ani, în noul CSM, precum şi a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM.

PDL a susţinut că judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea - aleşi în 2004 pentru un mandat de şase ani şi desemnaţi pentru un alt mandat la alegerile din 2010 - nu mai pot exercita un nou mandat.

Legea 317/2004 privind CSM a fost modificată în 2005 prin pachetul legislativ promovat de Monica Macovei - actual europarlamentar PDL -, astfel că prin articolul 51, alineatul (1), s-a statuat că "durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii".

Constituţia prevede, la articolul 133, că "durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani". Constituţia nu face referire la imposibilitatea reînnoirii sau prelungirii mandatului de membru al CSM.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut, în 5 ianuarie, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, amânarea alegerii preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM până pe 20 ianuarie, după pronunţarea Curţii Constituţionale în cazul contestaţiei privind validarea listei cu noii membri ai Consiliului.

Băsescu a ţinut să menţioneze că şi el aşteaptă decizia CC înainte să promulge o lege. "La fel cum eu nu pot promulga o lege până nu se pronunţă CC, nici dumneavoastră nu puteţi călca în picioare Curtea Constituţională", a spus el.

"Faceţi ce vreţi! Eu am făcut doar o sugestie", le-a mai spus Băssecu membrilor CSM, adăugând că aceştia pot decide că sunt mai presus de Curtea Constituţională, aşa cum au făcut şi în alte situaţii.

A doua zi, şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care este membru de drept în CSM, a cerut amânarea şedinţei de constituire a noului CSM, pe motiv că legalitatea validării noilor membri este contestată la Curtea Constituţională.

Magistraţii constituţionali trebuiau să ia în discuţie cele două sesizări în 19 ianuarie, însă dezbaterea a fost amânată atunci de CC pentru 25 ianuarie.

Cei 11 membri aleşi în urma scrutinului pentru desemnarea noilor membri ai CSM sunt Lidia Bărbulescu şi Mircea Bucurel Aron, din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dan Lupaşcu, Alexandru Şerban şi Nicolae Horaţius Dumbravă, din partea curţilor de apel, Adrian Toni Neacşu, din partea tribunalelor, Marius Tudose Badea şi Cristi Vasilică Danileţ, din partea judecătoriilor, George Bălan, din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel, Oana Schmidt Haineală, din partea parchetelor de pe lângă tribunale, şi Dan Nicolae Chiujdea, din partea parchetelor de pe lângă judecătorii.

De asemenea, Senatul a decis numirea Corinei Dumitrescu şi a lui Victor Alistar ca reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de şase ani.