Gorj: O femeie şi fiul ei, care au încasat subvenţii folosind acte false, condamnaţi la închisoare

Valeria Trancă, de 43 de ani, şi fiul ei, Daniel Trancă, de 24 de ani, au fost judecaţi şi condamnaţi pentru fals intelectual, uz de fals şi înşelăciune, pentru fiecare dintre acestea magistraţii pronunţând diferite pedepse, cea mai mare dinte ele fiind de opt ani, pentru înşelăciune.

Toate pedepsele au fost contopite, inculpaţii urmând să execute pedeapsa cea mai mare, cea de opt ani, conform sentinţei publicate, joi, pe pagina de internet a Tribunalului Gorj.

De asemenea, instanţa a dispus ca Valeria şi Daniel Trancă să restituie statului sumele de bani încasate în mod ilegal şi cheltuite în interes personal, pe averea celor doi fiind pus sechestru asigurator.

Astfel, Valeria Trancă trebuie să restituie despăgubiri civile în valoare de 495.742 de lei către Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Gorj. Suma reprezintă subvenţii acordate - 214.035 lei, indemnizaţii de şomaj - 181.362 lei, dobânzi calculate - 33.604 lei, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şomaj - 56.766 lei, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şomaj - 9.975 lei, cu dobânda aferentă până la achitarea debitului.

De asemenea, conform aceleiaşi sentinţe, Daniel Trancă are de achitat despăgubiri civile în valoare de 318.417 lei către AJOFM Gorj, reprezentând subvenţii acordate - 151.470 lei, indemnizaţii de şomaj - 108.524 lei, dobânzi calculate - 18.487 lei, CAS şomaj - 33.968 lei, CASS şomaj - 5.968 lei, cu dobânda aferentă până la achitarea debitului.

Totodată, magistraţii au dispus anularea actelor falsificate, respectiv contracte de muncă, pontaje, adeverinţe de şomaj, decizii de desfacere a contractelor de muncă, precum şi alte acte subsecvente.

Hotărârea Tribunalului Gorj nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.

Femeia şi fiul ei au fost arestaţi preventiv în septembrie 2010, după ce poliţiştii şi procurorii au descoperit că cei doi au angajat fictiv în ultimii trei ani aproape 60 de persoane pentru a încasa subvenţiile oferite de stat pentru crearea de noi locuri de muncă. Angajaţii respectivi erau persoane cu posibilităţi materiale reduse şi neinstruite, care le-au declarat anchetatorilor că nu ştiau că aveau un loc de muncă.