Grecia, obligată la CJUE să plătească trei mil. de euro pentru transpunerea tardivă a unei directive

Potrivit Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), directiva privind despăgubirea victimelor infracţionalităţii are drept scop instituirea unui sistem de cooperare care urmăreşte să faciliteze acestora accesul la despăgubire în situaţii transfrontaliere.

Aceasta se întemeiază pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie care, în trecut, s-a pronunţat în sensul că, atunci când dreptul comunitar garantează unei persoane fizice libertatea de a se deplasa în alt stat membru, protecţia integrităţii sale, similară celei acordate cetăţenilor şi persoanelor care îşi au reşedinţa în acel stat membru, constituie corolarul acestei libertăţi de circulaţie. Directiva trebuia să fie transpusă de statele membre cel mai târziu la 1 iulie 2005.

Comisia a sesizat Curtea de Justiţie cu o primă acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Greciei pentru netranspunerea acestei directive în termenul prevăzut. Printr-o primă hotărâre pronunţată în 2007, Curtea a constatat că Grecia depăşise termenul pentru adoptarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma directivei.

În luna octombrie 2009, după ce a constatat că Grecia nu executase încă această hotărâre din 2007, Comisia a introdus a doua acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor.

"Comisia a propus Curţii obligarea Greciei la plata unei penalităţi cu titlu cominatoriu de 72.532,80 euro pe zi de întârziere (începând cu ziua în care va fi pronunţată hotărârea în prezenta cauză şi până în ziua executării hotărârii din 2007) şi a unei sume forfetare de 10.512 euro pe zi de întârziere, pentru perioada cuprinsă între prima hotărâre şi hotărârea din prezenta cauză sau eventuala adoptare a măsurilor de executare, dacă aceasta ar interveni mai devreme", se arată într-un comunicat de joi.

În 18 decembrie 2009, Grecia a publicat o lege care asigură executarea integrală a hotărârii din 2007, iar Comisia a renunţat la stabilirea unei penalităţi cu titlu cominatoriu.

Prin hotărârea pronunţată joi, Curtea aminteşte că impunerea unei sume forfetare se întemeiază pe aprecierea consecinţelor unei neexecutări a obligaţiilor de către statul membru respectiv asupra intereselor private şi publice, în special atunci când încălcarea a persistat o lungă perioadă de la pronunţarea primei hotărâri.

"Deşi tratatul nu precizează termenul în care trebuie să intervină executarea unei hotărâri, este necesar, totuşi, ca aceasta să înceapă imediat şi să se finalizeze în cel mai scurt termen posibil”, se precizează în comunicatul remis MEDIAFAX.

Curtea a constatat că autorităţile elene au răspuns cu întârzieri importante atât la scrisoarea de punere în întârziere, cât şi la avizul motivat şi că durata încălcării de 29 de luni - între data primei hotărâri şi data publicării legii de conformare a legislaţiei naţionale - este semnificativă.

De asemenea, Curtea a arătat că dificultăţile interne invocate de Grecia - în special cele legate de procedura legislativă sau de organizarea alegerilor anticipate - nu pot fi acceptate.

Pe de altă parte, Curtea a evidenţiat gravitatea neîndeplinirii obligaţiilor, deoarece aceasta aduce atingere realizării unei libertăţi fundamentale, respectiv libera circulaţie a persoanelor într-un spaţiu unic de libertate, securitate şi justiţie.

"Din însuşi spiritul directivei, protecţia integrităţii fizice a unui resortisant al Uniunii Europene care se deplasează dintr-un stat membru în altul constituie corolarul dreptului la liberă circulaţie a persoanelor, iar măsurile prevăzute de directivă pentru facilitarea despăgubirii victimelor infracţionalităţii contribuie la realizarea acestei libertăţi. Curtea constată, pe de o parte, că Grecia a pus capăt neîndeplinirii obligaţiilor imputate. Pe de altă parte, Curtea ţine seama de capacitatea de plată a acestui stat membru, astfel cum se prezintă în raport cu ultimele date economice supuse aprecierii sale", se mai arată în comunicat.

Curtea a obligat Grecia să plătească o sumă forfetară de trei milioane de euro în contul "Resurse proprii ale Uniunii Europene" al Comisiei.