Greenpeace ia în calcul atacarea în justiţie a Actului delegat privind gazele naturale şi energia nucleară

„În primul rând, nu este un meci câştigat, să spun, al industriei nucleare şi a gazului, Actul delegat urmează să ajungă şi în Parlamentul European în următoarea perioadă şi acolo trebuie să treacă de votul parlamentarilor, au nevoie de 354 de voturi pentru a trece”. În caz contrar, Greenpeace ia în calcul un proces, a precizat Alin Tănase la dezbatere organizată de Sierra Quadrant, care a subliniat că excluderea gazului natural şi a energiei nucleare din taxonomia verde nu ar împiedica pe nimeni să investească în aceste energii.

În opinia sa, propunerea Comisiei Europene facilitează celor două industrii „să se prezinte ca fiind durabile”, lucru cu care Greenpeace nu este de acord.

În prima etapă, Greenpeace va încerca să blocheze Actul delegat în Parlamentul European şi va discuta cu europarlamentari din toate ţările europene. „Sunt, deja, informaţii că unii parlamentari nu sunt mulţumiţi fie de conţinutul Actului delegat, fie de procesul prin care acesta a fost prezentat la Comisia Europeană, practic sunt nemulţumiţi că nu au fost consultaţi, şi aici mă refer la membri ai Parlamentului European mai progresişti”, a notat el.

În ceea ce priveşte un eventual proces, „aşteptăm momentul respectiv, sperăm să nu se ajungă acolo, însă luăm în calcul acest lucru”, a subliniat el.

Comisia Europeană a publicat, în 2 februarie, Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei.

„În lumina recomandărilor ştiinţifice şi având în vedere progresele tehnologice înregistrate până în prezent, Comisia consideră că investiţiilor private în activităţile din sectorul gazelor naturale şi al energiei nucleare le revine un rol important în procesul de tranziţie.

Activităţile din sectorul gazelor naturale şi al energiei nucleare care au fost selectate sunt coerente cu obiectivele urmărite de UE în domeniul climei şi al mediului. Ele ne vor permite să accelerăm tranziţia către un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care se vor utiliza în principal sursele regenerabile de energie şi se va recurge tot mai puţin la cărbune, care este mai poluant”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Parlamentul European şi Consiliul au la dispoziţie patru luni pentru a analiza documentul şi, dacă vor considera că este necesar, pentru a formula obiecţii la acesta. Ambele instituţii pot solicita prelungirea perioadei de examinare cu două luni.

Consiliul va avea dreptul să formuleze obiecţii cu majoritate calificată consolidată, ceea ce înseamnă că trebuie întrunit un procent de cel puţin 72 % din statele membre (şi anume cel puţin 20 de state membre), reprezentând cel puţin 65 % din populaţia UE, pentru a putea formula obiecţii la Actul delegat.

Parlamentul European poate formula obiecţii cu condiţia unui vot în acest sens, exprimat în sesiune plenară, al unei majorităţi a membrilor săi (adică cel puţin 353 de deputaţi).

Odată încheiată perioada de examinare şi cu condiţia ca niciunul dintre co-legiuitori să nu fi formulat obiecţii, Actul delegat complementar va intra în vigoare şi se va aplica începând cu 1 ianuarie 2023.