Gregorian Bivolaru, achitat de Tribunalul Cluj în dosarul de trafic de persoane

Potrivit soluţiei judecătorilor Tribunalului Cluj, publicată pe site-ul instanţei, în dosarul de trafic de persoane instrumentat de DIICOT Gregorian Bivolaru a fost achitat de patru infracţiuni, iar pentru alte şase infracţiuni de care era acuzat instanţa a dispus încetarea procesului penal, pe motiv că faptele s-au prescris, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Dispune achitarea inculpatului Bivolaru Gregorian de sub învinuirea comiterii infracţiunilor de constituire a unei organizaţii cu caracter fascist (…) având în vedere că fapta nu era prevăzută de legea penală, de promovare a ideologiei fasciste, rasiste sau xenofobe, având în vedere că fapta nu era prevăzută de legea penală (…). Dispune achitarea inculpatului Bivolaru Gregorian de sub învinuirea comiterii infracţiunii de trecere ilegală a frontierei unui stat străin, având în vedere că art.1 al.1 din O.U.G. 112/2001, care sancţiona fapta de trecere ilegală a frontierei unui stat străin, a fost abrogat. (…) Dispune achitarea inculpatului Bivolaru Gregorian de sub învinuirea comiterii infracţiunii de trafic de persoane", se arată în soluţia judecătorului.

Potrivit documentului citat, faptele pentru care judecătorul a dispus încetarea procesului penal pe motiv că s-au prescris sunt iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la discriminare, promovare a ideologiei fasciste, rasiste sau xenofobe, trecere ilegală a frontierei de stat, instigare la ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice.

În sentinţă se arată că instanţa a constatat că probele din dosar obţinute prin interceptările telefonice sunt nelegale.

"Constată nelegalitatea probelor obţinute prin interceptările telefonice şi înregistrările audio şi dispune excluderea mijloacelor de probă constând în procesele-verbale de consemnare a convorbirilor inculpatului Bivolaru Gregorian, proceselor-verbale de percheziţie întocmite cu ocazia percheziţiilor efectuate în datele de 18 martie 2004, 19 martie 2004, 21 martie 2004, 22 martie 2004 şi 23 martie 2004 şi dispune excluderea din probatoriu a tuturor faptelor constatate şi obiectelor ridicate şi consemnate în procesele-verbale de percheziţie nelegale", se mai menţionează în document.

Instanţa a constatat că şi rapoartele tehnico-ştiinţifice întocmite de Asociaţia Psihologilor din România şi de psihologii Luminiţa Petrescu şi Tudorel Butoi sunt nelegale.

Instanţa a dispus şi ridicarea sechestrului asigurător pus pe două imobile din Bucureşti aparţinându-i lui Gregorian Bivolaru, precum şi restituirea tuturor bunurilor ridicate în urma percheziţiei domiciliare din 18 martie 2014.

De asemenea, instanţa i-a achitat şi pe ceilalţi 20 de inculpaţi din dosarul de trafic de persoane, unul dintre cei 20 decedând însă pe parcursul procesului penal.

Decizia Tribunalului Cluj nu este definitivă şi poate fi atacată în termen de zece zile de la comunicare.

Gregorian Bivolaru şi 20 de membri ai Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) au fost trimişi în judecată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism în 15 iunie 2007, iar procesul a început la Tribunalul Bucureşti. Ulterior, cauza a fost strămutată la Tribunalul Cluj, dosarul aflându-se pe rolul acestei instanţe încă din 2009.

Gregorian Bivolaru şi cei 20 de membri MISA au fost acuzaţi de trafic de persoane, iniţiere, constituire sau aderare la un grup infracţional, infracţiuni la Legea dreptului de autor prin "practicarea" videochat-urilor, ultraj contra bunurilor moravuri în spectacolele grupării şi exprimare de mesaje antisemite.

Activitatea MISA a fost verificată atunci în cadrul unei operaţiuni intitulate "Christ", iar probele strânse în anchetă au permis formularea de acuzaţii la adresa mai multor persoane, pentru diferite infracţiuni.

În martie 2004, poliţişti, jandarmi şi procurori au declanşat o amplă acţiune împotriva membrilor MISA, în urma mai multor plângeri împotriva lui Bivolaru făcute de părinţii unor tineri atraşi în această mişcare, considerată a desfăşura activităţi imorale.

Acţiunea a continuat cu percheziţii în peste 20 de imobile din cartierul bucureştean Ferentari, Calea Plevnei, intrarea Tudor Ştefan şi străzile Turturică (sector 5) şi Câmpineanu (sector 1), imobile în care aveau loc activităţi de videochat-uri pornografice şi erotice neautorizate cu utilizatori din străinătate. Anchetatorii au ridicat tone de aparatură, cărţi, casete şi reviste pornografice, iar peste o sută de persoane au fost apoi audiate.

În aceleaşi locuri a fost descoperită şi Mădălina Dumitru, victimă în dosarul în care Bivolaru a fost condamnat pentru relaţii sexuale cu o minoră.

Modul în care au fost făcute descinderile a determinat reacţii şi acuzaţii de încălcare a drepturilor şi libertăţilor membrilor MISA. Aceştia au organizat mai multe proteste, cerând în mod repetat restituirea unor materiale confiscate care, susţineau ei, nu au caracter de probe în anchetă.

Pe de altă parte, în 14 iunie 2013, Gregorian Bivolaru a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la şase ani de închisoare cu executare pentru act sexual cu un minor în formă continuată, decizia fiind definitivă.

Prin aceeaşi decizie, ICCJ l-a achitat pe Bivolaru de perversiuni sexuale în legătură cu victima Mădălina Dumitru, pe motiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii. Pentru acelaşi motiv şi în cazul aceleiaşi victime, Bivolaru a fost achitat şi pentru fapta de trafic de minori.

Instanţa l-a mai achitat pe Bivolaru, pe motiv că fapta nu există, în cazul acuzaţiei de act sexual cu un minor în legătură cu victima Ilinca Simionescu, şi pentru trafic de minori în legătură cu aceeaşi victimă, pe motiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive.

De asemenea, ICCJ a încetat procesul penal faţă de Bivolaru în legătură cu fapta de act sexual cu un minor în formă continuată în legătură cu victima Arabela Marquez şi totodată pentru fapta de corupţie sexuală în legătura cu victima Mădălina Dumitru, în ambele cazuri constatându-se prescrierea faptelor.

Totodată, instanţa a încetat procesul penal pe numele lui Bivolaru pentru tentativă la trecerea frauduloasă a frontierei, fapta fiind prescrisă.

Gregorian Bivolaru a plecat din România după ce a fost trimis în judecată, în august 2004, fiind arestat în aprilie 2005, în Suedia. În noiembrie 2005, autorităţilor române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia.

Ulterior, în decembrie 2005, fondatorul MISA a primit azil politic din partea autorităţilor suedeze.

Din 23 mai 2013, instanţa supremă l-a citat în dosar pe Gregorian Bivolaru şi cu noul său nume, Magnus Aurolsson.

În vara anului 2013, Tribunalul Sibiu, instanţa care a judecat pe fond acest proces, a emis un mandat european pe numele lui Bivolaru, în urma deciziei definitive a ICCJ privind condamnarea acestuia.

Potrivit presei italiene, Gregorian Bivolaru ar fi vizat şi într-o anchetă din Italia legată de activităţile MISA. În decembrie 2012, în cadrul acestei anchete, autorităţile italiene au făcut percheziţii în 25 de locuri din mai multe oraşe, MISA fiind suspectată de aducerea la sclavie, recrutarea tinerilor pentru a practica orgii sexuale şi pornografie, conform presei din Peninsulă.