"Grooming"-ul, cel mai mare pericol pentru copii | Psiholog: Fără telefon, tabletă, laptop până la 3 ani. Semnalul de alarmă tras de IT-işti

Studiul Poliţiei Române indică faptul că peste 18% dintre elevi susţin că părinţii lor doar cred ca ştiu cu ce se ocupă ei pe internet, însă în realitate nu ştiu chiar tot, în timp ce alţi peste 13% spun că părinţii nu ştiu mai nimic din ce fac copiii când sunt online.

Grooming-ul, un pericol major pentru copii

Un semnal de alarmă este tras de către Laurenţiu Dudău, software developer al Navitron, un filtru de protecţie care, prin filtrare semantică, şterge conţinutul periculos de pe paginile de web accesate de către copii.

"De departe, cel mai mare pericol pentru copii este grooming-ul. Acesta se referă la acţiunile întreprinse în mod deliberat pentru ademenirea sau manipularea unui minor pentru a stabili o legătură emoţională cu acesta, pentru a-i reduce inhibiţiile şi a-l face să se apropie de hărţuitor. Scopul este atragerea copilului în activităţi de exploatare sexuală, cum ar fi prostituţia infantilă sau producerea de pornografie infantilă sau de racolare în vederea traficului de copii. Mijloacele on-line cele mai folosite de către agresori sunt reţelele de socializare, chat-urile, video chat-urile şi webmail-ul", a explicat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Laurenţiu Dudău.

Sistemul de protecţie multilingv dezvoltat de specialist scanează şi filtrează individual fiecare pagină de internet în parte în funcţie de limba în care a fost scrisă, înainte ca pagina să ajungă pe monitorul copilului. Filtrul limitează accesul la reţelele de socializare, la chat-urile online, la webmail şi nu permite descărcarea materialelor cu potenţial periculos. Filtrul multilingv are motor de analiză pentru şapte limbi: română, maghiară, engleză, franceză, spaniolă, portugheză şi germană şi poate fi folosit şi în unităţile de învăţământ.

Sfatul psihologilor: Copiii trebuie să folosească Facebook de la 13 ani încolo

Medicul specialist psihiatru pentru copii şi adolescenţi Alexandra Buică a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că până la vârsta de 3 ani, copiii nu ar trebui să aibă acces la laptop, tabletă sau telefon, iar reţeaua de socializare Facebook e indicat să fie folosită începând cu vârsta de 13 ani.

"Timpul petrecut online trebuie să crească progresiv, odată cu înaintarea în vârstă. La vârsta de 11 ani, activităţile online nu ar trebui să depăşească 2 ore pe zi. Specialiştii recomandă ca vârsta la care copiii să înceapă să folosească Facebook să fie de 13 ani. În cazul în care copiii folosesc excesiv ecranul pot ajunge să piardă conexiunile cerebrale care sunt obţinute prin alte activităţi sociale, educative sau relaxante. Adolescenţii pot ajunge să piardă abilitatea de a forma legături sociale, de a gestiona diverse contexte sociale sau de a se bucura de timpul petrecut cu familia" a explicat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, psihiatrul.

Pentru a evita potenţialele pericole, părinţii trebuie să fie interesaţi de activitatea online a acestora.

"La început, părintele ar trebui să caute împreună cu copiii informaţii despre reţelele de socializare, să le explice care sunt datele personale pe care nu au voie să facă publice, ce înseamnă confidenţialitatea şi să agreeze să aibă acces la parole. Părinţii ar trebui să folosească internetul împreună cu copiii şi să îşi manifeste interesul pentru activitatea online a acestora", a completat Alexandra Buică.

Stabilirea de către părinţi a unor reguli clare pentru copiii lor în utilizarea Internetului este esenţială, conform medicului specialist.

"La fel de importantă este stabilirea unor reguli de utilizare a Internetului, împreună cu copilul. Între acestea ar trebui să se numere: cât timp pe zi/săptămână îi este permis să folosească device-urile şi Internetul; ce ar trebui să facă atunci când persoane necunoscute îl abordează pe Internet; ce ar trebui să facă atunci când este hărţuit de cunoscuţi sau de alţi utilizatori; care sunt site-urile interzise. Dacă părintele are suspiciuni privind activitatea virtuală a copilului, poate recurge la instalarea unor aplicaţii speciale, care monitorizează activitatea şi filtrează anumite tipuri de conţinut", recomandă doctorul psihiatru.

Din studiul realizat de Poliţia Română reiese că mulţi dintre copii au spus că nu ştiu cum să procedeze în faţa unei potenţiale agresiuni.

"Dacă ar fi ameninţaţi pe internet, 5,9% dintre respondenţi nu ar spune nimănui, iar 10,5% ar răspunde cu aceeaşi monedă, răspunzând ameninţărilor tot cu ameninţări. În schimb, 49,4% ar cere ajutorul unui părinte şi 57% ar salva mesajele pentru a avea dovezi în cazul în care ar fi nevoie să depună plângere penală", potrivit cercetării efectuate de Poliţia Română.

Conform sursei citate, deşi peste 85% dintre elevi susţin că sunt conştienţi de pericolul dezvăluirii informaţiilor personale necunoscuţilor, un procent de aproape 42% consideră că nu este nicio problemă dacă spui parolele de la conturile de pe internet celor mai buni prieteni.

"40% dintre participanţii la studiu au învăţat să folosească internetul cu sprijinul părinţilor, în timp ce 60% declară că au descoperit singuri cum se utilizează internetul. Minorii care au fost lăsaţi să descopere singuri cum se utilizează internetul au fost mai des victimele agresiunilor din mediul online decât cei ai căror părinţi au fost alături de copii când aceştia au început să folosească această reţea", arată datele Poliţiei Române.

De asemenea, peste 78% dintre cei chestionaţi au afirmat că au un cont pe cel puţin o reţea de socializare şi peste 50% dintre aceştia au spus că au acceptat să se împrietenească online cu persoane pe care nu le cunoşteau în realitate. Astfel, 38% dintre elevii chestionaţi declară că jumătate dintre prietenii din mediul online nu le sunt cunoscuţi, conform studiului.

Regulament UE: Adolescenţii sub 16 ani, interzis la reţelele de socializare fără acordul părinţilor

Un regulament al Uniunii Europene, formulat în 2016, pe care România este obligată să-l preia în legislaţia naţională, vizează protecţia generală a datelor cu caracter personal şi prevede interdicţia pentru tinerii sub vârsta de 16 ani să acceseze, fără consimţământul sau tutorilor, reţelele de socializare, cum ar fi Facebook.

"În ceea ce priveşte oferirea de servicii ale societăţii informaţionale în mod direct unui copil, prelucrarea datelor cu caracter personal ale unui copil este legală dacă copilul are cel puţin vârsta de 16 ani. Dacă copilul are sub vârsta de 16 ani, respectiva prelucrare este legală numai dacă şi în măsura în care consimţământul respectiv este acordat sau autorizat de titularul răspunderii părinteşti asupra copilului. Statele membre pot prevedea prin lege o vârstă inferioară în aceste scopuri, cu condiţia ca acea vârstă inferioară să nu fie mai mică de 13 ani", prevede articolul 8, alineatul 1 al Regulamentului UE.

Cu toate acestea, surse parlamentare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procedura de modificare legislativă pentru corelarea legislaţiei naţionale cu reglementările UE se va face de abia din a doua jumătate a anului 2019, în condiţiile în care "sunt alte directive mai presante".