Guvernul a aprobat Strategia ordinii publice, invocând şi criza care generează concedieri şi proteste

Guvernul consideră că este necesară definirea unei noi perspective strategice, care să ofere o imagine de integrare şi focalizare a acţiunilor pentru toţi actorii ce furnizează servicii de securitate pentru ordinea publică, arătând că, într-un spaţiu european, pentru fiecare cetăţean trebuie să existe un mediu de securitate, în care libertatea, securitatea şi justiţia sunt garantate.

La secţiunea privind situaţia mediului social din punctul de vedere al ordinii publice, Guvernul afirmă însă că, în prezent, criza economică şi financiară mondială din anul 2009 continuă să exercite o influenţă de ordin economic, social şi politic, cu incidenţă inevitabilă şi greu de anticipat asupra societăţii româneşti şi internaţionale şi, implicit, asupra activităţilor instituţiilor statului român.

"Efectele crizei pot conduce la situaţii de o gravitate excepţională în plan economic, social şi politic, prin creşterea numărului de disponibilizări, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, cu impact asupra creşterii infracţionalităţii, sentimentului de neîncredere a populaţiei în instituţiile statului, numărului de proteste şi de manifestări violente în rândul populaţiei", se susţine în document.

Este invocat inclusiv faptul că, cu toate măsurile legislative, organizatorice şi educative adoptate, fenomenul violenţei pe stadioane a proliferat, iar sentimentul de insecuritate al spectatorului simplu s-a amplificat.

"Lipsa de eficienţă şi de finalitate a măsurilor legale dispuse a determinat escaladarea manifestărilor de huliganism, uneori chiar confruntări de stradă între grupurile rivale de suporteri, cu grave consecinţe asupra climatului de normalitate, care ar trebui să caracterizeze orice competiţie sportivă", se arată în document.

Potrivit sursei citate, imaginea României continuă să fie afectată de criminalitatea comisă de români pe teritoriul altor state. În ultimii 3 ani, numărul cetăţenilor români semnalaţi cu activitate infracţională în străinătate a crescut continuu, ajungându-se ca, în anul 2009, numărul acestora să fie de peste 9000.

Un procent reprezentând 90% din criminalitatea comisă de cetăţenii români în străinătate se înregistrează pe teritoriul a 8 state (Austria, Italia, Franţa, Spania, Irlanda, Belgia, Germania şi Marea Britanie). Deşi majoritatea faptelor ilicite se înscrie în sfera micii criminalităţi, se constată şi apariţia cazurilor în care cetăţeni români fac parte din filiere transnaţionale de crimă organizată.

"În concluzie, ne aflăm într-o perioadă în care majoritatea formelor de criminalitate cunosc noi tipologii de manifestare, iar starea generală de securitate a cetăţeanului şi a mediului de afaceri are de suferit pe fondul unei insuficiente articulări şi al unei anumite rigidităţi a instituţiilor din sistemul de ordine şi siguranţă publică, în faţa noilor provocări. Deşi numărul persoanelor care prestează servicii de securitate a crescut în ultimii ani, insuficienta coordonare a acestora creează vulnerabilităţi care sunt exploatate tot mai mult de grupările infracţionale. La această imagine se adaugă dezideratul aderării la Spaţiul Schengen şi garanţiile pe care trebuie să le asigurăm pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene, respectiv că frontiera maritimă, aeriană şi terestră, aflată în responsabilitatea
noastră, asigură un spaţiu unic de libertate, securitate şi justiţie", este argumentul final prezentat în strategie.

Documentul prevede, printre altele, îmbunătăţirea cadrului legislativ, în special în domeniul aplicării şi executării măsurilor contravenţionale, pazei bunurilor şi persoanelor şi adoptarea legii poliţiei locale, dezvoltarea mobilităţii aeriene şi terestre a structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de comunicaţii şi suport informatic ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, în special în mediul rural, modernizarea clădirilor destinate desfăşurării activităţilor specifice din mediul rural, reorganizarea misiunilor de pază ale Jandarmeriei Române pentru reducerea personalului destinat acestei misiuni şi implementarea unor instrumente tactice mai eficiente (supraveghere video, elemente de avertizare, dispozitive integrate de pază şi patrulare).

Rezultatele aşteptate sunt reducerea deficitului de personal din dispozitivele de ordine publică, a numărului de persoane decedate, ca urmare a accidentelor de circulaţie şi a numărului de infracţiuni stradale, menţinerea unui procent de peste 90% a intervenţiilor sub 10 minute la apelurile de urgenţă ale cetăţenilor, creşterea fermităţii în aplicarea legii şi a nivelului de încredere a populaţiei în instituţiile Ministerului Administraţiei şi Internelor.