Guvernul a decis ca profesorii universitari să fie pensionaţi la 65 ani

Potrivit surselor citate, din rândul miniştrilor PDL, membrii Cabinetului au discutat punctual, în şedinţa de miercuri a Guvernului, prevederile Codului educaţiei, una dintre problemele divergente fiind vârsta de pensionare a profesorilor universitari.

"În urma discuţiilor, s-a decis ca profesorii universitari să iasă la pensie la împlinirea vârstei de 65 ani, inclusiv cadrele didactice coordonatoare de doctorat. Ministrul Educaţiei a insistat ca măcar profesorii coordonatori să iasă la pensie la 70 ani, dar cererea nu a fost acceptată de premier", au arătat sursele citate.

Rectorii vor deţine funcţia până la vârsta de 65 ani, după care pot avea funcţii didactice, dar numai cu aprobarea Senatului Universităţii.

Directorii de şcoli şi directorii adjuncţi nu pot fi membri ai unui partid politic în perioada mandatului.

Ministrul Educaţiei a mai solicitat ca acordarea de grade didactice să aibă la bază vechimea în muncă, dar premierul a cerut ca avansarea să fie decisă pe criterii de competenţă, similar procedurilor din universităţile europene, aceasta fiind în final şi hotărârea Guvernului.

Potrivit Codului educaţiei supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Educaţiei, conferenţiarii şi profesorii universitari pot rămâne în activitatea didactică după 65 de ani ca titulari, la cerere, cu aprobarea anuală a Senatului universităţii.

Acelaşi proiect prevede că profesorii universitari coordonatori de doctorat pot fi menţinuţi în activitatea didactică, ca titulari, până la 70 de ani.

Totodată, proiectul Codului educaţiei prevede că salarizarea personalului didactic, de predare şi de conducere în învăţământul preuniversitar se face în funcţie de vechime.

Informaţiile au fost confirmate de premierul Emil Boc, care a arătat că proiectul de lege privind educaţia naţională are ca punct de plecare Pactul Naţional pentru Educaţie, aşa cum este precizat în programul de guvenare, şi Strategia de educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii, elaborată în baza Pactului de către comisia Miclea şi care face parte din programul de guvernare.

În privinţa învăţământului superior, proiectul de lege prevede diferenţierea universităţilor în patru categorii, creşeterea autonomiei universitare prin împuternicirea Senatului să stabilească structura internă a universităţilor, înfiinţarea registrului matricial (o bază de date electronică cu toţi studenţii, de la toate universităţile acreditate, privind traseul lor educaţional, pentru a împiedica falsificarea diplomelor), finanţarea multianuală pe ciclu de studii, constituirea Codului naţional al calificărilor, lansarea unui sistem de împrumuturi pentru studenţi.

Documentul defineşte răspunderea publică a universităţilor şi stabileşte penalizări dacă se face abuz de autonomie şi este încălcată răspunderea publică, mergând de la suspendarea rectorului până la desfiinţarea universităţii.

"Sunt chestiuni precise şi punctuale care vor scoate definitiv din practica românească genul de activităţi Spiru Haret, care au dat şi dau încă atâtea bătăi de cap multor studenţi, părinţi şi cadre didactice", a spus premierul.

Este prevăzută şi elaborarea Codului de etică, un raport anual al rectorului privind respectarea eticii şi anularea concursurilor obţinute prin plagiat sau pe bază de incompatibilităţi.

"Oricine a realizat un plagiat îşi pierde titlul universitar, inferent în ce fază se află şi pe ce post există. Există un raport anual al rectorului cu privire la starea universităţii şi cu privire la modul în care etica este respectată", a explicat şeful Guvernului.

Ierarhizarea programelor de studiu, implementarea opţională la nivel de Cartă a sistemului managerial în conducerea universităţilor (Senatele universităţilor, prin Cartă, pot decide ce tip de conducere universitară promovează - sistemul colegial sau sistemul managerial) şi înfiinţarea unui sistem de indicatori statistici prin care se monitorizează permanent starea învăţământului superior sunt alte prevederi ale legii.

"Se elimină condiţiile de vechime pentru ocuparea poziţiilor didactice în învăţământul superior, nu va mai exista o condiţie de vechime pentru a ajunge lector, conferenţiar universitar sau profesor universitar. Criteriile care vor prevala vor fi cele care vor ţine cont exclusiv de performanţa academică, de capacitatea de a produce lucrări ştiinţifice, de a a avea recunoştere internă şi internaţională, indiferent de vârsta pe care o ai. Vechimea în funcţie nu mai este un criteriu absolut de care să depindă promovarea unei persoane", a spus Boc.

El a mai arătat că o persoană nu poate ocupa funcţia de rector sau decan mai mult de două mandate, fără alte completări şi adăugiri cum au existat până în prezent.

Vârsta legală de pesnionare în învăţământul universitar este cea potrivit legii, iar profesorul universitar şi profesorii universitari conducători de doctorat pot să continue activitatea maxim până la vârsta de 70 ani, dar cu aprobarea anuală a Senatului universităţii, în funcţie de performanţa academică şi de resursele financiare pe care universitatea le are la dispoziţie.