Video Guvernul a decis reducerea a 9.200 paturi din spitale şi a 577 posturi directori la nivel naţional

El a arătat că astfel numărul de directori într-un spital va fi redus la maxim trei posturi, comparativ cu situaţia actuală când numărul acestora ajunge chiar şi la zece posturi.

Spitalele au fost transferate, prin hotărâre, exclusiv în administrarea autorităţilor publice locale proprietare ale imobilului, "fără a ţine cont de culoarea politică a primarului sau a preşedintelui consiliului judeţean", a susţinut ministrul.

Potrivit acestuia, un număr de 62 institute naţionale, unităţi sanitare de interes de naţional şi spitale de urgenţă importante la nivel regional vor rămâne în subordinea ministerului.

Managerul spitalului va fi numit printr-un concurs organizat de consiliul de administraţie, în care reprezentanţii autorităţilor locale vor fi majoritari, şi va fi obligat să raporteze lunar execuţia bugetară.

Actul normativ adoptat de Guvern prevede totodată limitarea fondului de salarii din bugetul unui spital.

"Am reglementat fără echivoc procentul de cheltuieli salariale din bugetul spitalului, care va fi de maxim 70%, inclusiv pentru spitalele care rămân ale statului", a spus ministrul Sănătăţii.

Statul va acorda în continuare sprijin pentru achiţionarea de echipamente intraspitaliceşti, cu condiţia să existe şi cofinanţare din partea autorităţilor publice locale.

Cseke a subliniat că spitalele vor fi transferate autorităţilor locale cu plata arieratelor înregistrate la 31 martie 2010, în sumă totală de 673,9 milioane lei. Plata arieratelor este prevăzută în ordonanţă şi va fi efectuată în urma viitoarei rectificări bugetare.

Aproximativ 60% dintre spitale au primit deja noile structuri organzatorice, iar până la sfârşitul săptămânii va fi finalizată reducerea numărului de paturi din spitale.

Un document oficial obţinut şi prezentat de MEDIAFAX în urmă cu două săptămâni releva că Guvernul discută despre concedierea a peste 1.100 de angajaţi din unităţile subordonate Ministerului Sănătăţii, dintr-un total de circa 7.870 posturi finanţate, incluzând atât funcţionari publici, cât şi personal contractual, reducere de personal care să fie aplicată începând cu luna august.

Pentru Ministerul Sănătăţii şi unităţile sanitare finanţate integral de la bugetul de stat sunt finanţate un număr maxim de 7.872 posturi, cheltuielile de personal aprobate pentru acest an fiind însă mai mici decât necesarul anual.

"Ca urmare a analizării activităţii desfăşurate de către unităţile subordonate Ministerului Sănătăţii, având în vedere şi cheltuielile de personal aprobate, considerăm necesară, pentru eficientizarea activităţii acestora, reducerea numărului de personal cu 1.112. Întrucât categoriile de personal vizate sunt atât funcţionari publici, cât şi personal contractual, în funcţie de datele de la care măsura devine operaţională, este necesar un termen de 60 zile pentru derularea măsurilor de protecţie socială. În situaţia în care măsura de reducere a numărului de personal se aprobă cu data de 1 iunie 2010, disponibilizarea efectivă va avea loc începând cu data de 1 august 2010", se arată în document.

Din analiza modului de organizare a Direcţiilor de Sănătate Publică, a numărului de posturi aprobat şi a modului de asumare a responsabilităţilor a rezultat că numărul de posturi în baza căruia aceste unităţi îşi desfăşoară activitatea este inegal repartizat având în vedere particularităţile şi mărimea judeţului raportată la numărul de locuitori, de la judeţe cu un număr de minim 67 posturi până la judeţe cu un număr de maxim 174 posturi.

Sursa citată relevă astfel că în cadrul reorganizării activităţii Direcţiilor de Sănătate Publică va fi aprobată prin ordin al ministrului o nouă structură organizatorică, va fi determinat numărul de personal în funcţie de populaţia judeţului şi activitatea desfăşurată, iar numărul directorilor coordonatori adjuncţi ai direcţiilor de sănătate publică va fi redus cu 2, serviciul deconcentrat urmând să funcţioneze cu un director coordonator şi doi directori coordonatori adjuncţi.

Ministrul Sănătăţii a declarat atunci că reorganizarea direcţiilor de sănătate publică presupune reducerea unor posturi administrative, ocupate de funcţionari publici, şi a funcţiilor de conducere, şi nu înseamnă disponibilizarea medicilor sau a personalului medical practicant.