Guvernul analizează recalcularea pensiilor speciale şi descurajarea pensionării anticipate

Una dintre variante este recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată şi stabilite prin legi speciale, folosind prevederile noii legi a pensiilor publice.

"În acest caz, dacă noile cuantumuri de pensii rezultate din recalculare sunt mai mari decât cele aflate în plată, se vor acorda noile cuantumuri. În caz contrar, se vor păstra actualele cuantumuri până când punctele calculate în baza noii legi înmulţite cu valoarea punctului vor depăşi aceste cuantumuri", au explicat sursele citate.

O altă variantă este recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată şi stabilite prin legi speciale, cu acordarea cuantumurilor rezultat din recalculare.

A treia variantă analizată este impozitarea suplimentară, cu un "impozit foarte mare", a diferenţei dintre cuantumul pensiei speciale în plată şi cel al pensiei recalculate în baza noii legi.

Pentru descurajarea pensionării anticipate parţiale, varianta analizată este introducerea unor procente lunare de penalizare mai mari decât cele utilizate în prezent. În perioada cuprinsă între pensionarea anticipată parţială şi data împlinirii vârstei standard de pensionare nu va fi admis cumulul pensiei anticipate cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie.

Indexarea anuală a punctului de pensie în funcţie de inflaţia prognozată, în locul salariului mediu brut, este o altă măsură discutată la nivelul Guvernului. Prin noul sistem, valoarea punctului de pensie va fi determinată prin aplicarea asupra valorii actuale a unui procent de creştere egal cu inflaţia prognozată pentru anul următor.

"Dacă inflaţia este negativă, se păstrează valoarea punctului de pensie actual în plată. Dacă în cursul anului se constată că media salariilor brute lunare realizate pe economie depăşeşte cu peste 5% salariul mediu brut prognozat, utilizat la fundamentarea bugetului, va avea loc o mărire a punctului de pensie cu valoarea procentuală a acestei depăşiri", au arătat sursele.

Potrivit acestora, Guvernul ia în calcul că, prin indexarea pensiilor cu inflaţia, va creşte numărul pensionarilor care vor dori să desfăşoare o activitate economică pentru completarea veniturilor.

"Se discută totodată ca nivelul minim al venitului lunar al asiguraţilor, cu declaraţie sau contract de asigurare admis pentru participarea prin contribuţie la sistemul public de pensii, să nu fie mai mic decât 1/4 din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale", au mai arătat sursele citate.

Elaborarea unor reglementări clare de colaborare între Casa Naţională de Pensii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Serviciul de Evidenţă Informatizată a Populaţiei pentru identificarea, înştiinţarea şi penalizarea persoanelor care nu plătesc contribuţii de asigurări sociale, crearea unei baze de date comune ANAF-CNPAS-SEIP-Registrul Comerţului, identificarea şi înregistrarea la casele judeneţe de pensii a persoanelor care obţin venituri profesionale (liber profesionişti, manageri, asociaţii familiale) şi suportarea din bugetul de stat a indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de gradul I, nu de la bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt alte măsuri analizate la nivelul Guvernului.