Guvernul discută miercuri eliminarea micşorării pedepselor prin scrierea de lucrări în detenţie

Pe ordinea de zi dată publicităţii de Executiv marţi seară figurează proiectul de OUG privind abrogarea art.96 alin.(1) lit.(f) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Acesta a fost pus în dezbatere publică vineri după-amiază de către Ministerul Justiţiei.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat, joi, în şedinţa CSM, că susţine varianta abrogării, deşi aceasta este controversată.

"Eu am să merg în continuare pe abrogare. (…)Voi merge mai departe cu ordonanţa de urgenţă şi o să o pun pe site, nu am obligaţia să fac o consultare, dar, pentru că subiectul e de interes, o să o pun în consultare vineri şi va fi tot weekend-ul acolo. (…)Voi argumenta pe discriminare. E discriminatoriu să răsplăteşti munca intelectuală mai mult decât munca fizică, şi pe elemente de drept comparat. Nu există stat membru în care să avem asemenea dispoziţie", a declarat ministrul Justiţiei.

Raluca Prună a comentat că "cifrele singure justifică urgenţa", numărul lucrărilor în pregătire crescând "exponenţial".

"În 31 decembrie erau 45 de lucrări în pregătire potrivit datelor datelor care mie mi se dau de ANP, pe 6 ianuarie erau peste 100 de lucrări şi acum nici nu se mai ştie cifra", a spus Prună.

Membri ai CSM au fost de părere însă că abrogarea prevederilor legale în vigoare ar putea face "mai mult rău".

"S-a ajuns la concluzia că în ceea ce priveşte condiţiile pentru acordarea unor beneficii celor care scriu lucrări ştiinţifice trebuie să fie determinate de calitatea acelui înscris, a acelei lucrări. S-a considerat că definirea caracterului ştiinţific al lucrării trebuie foarte bine stabilită. Abrogarea unei astfel de dispoziţii poate crea mai mult rău şi de aceea am considerat că nu abrogarea este
poate soluţia cea mai bună, ci înăsprirea sau stabilirea mai corectă a condiţiilor în care un deţinut poate beneficia", a afirmat judecătorul CSM Adrian Bordea.

Magistratul a argumentat că abrogarea articolului poate duce la discriminarea între munca fizică şi cea intelectuală, prima rămânând recompensată în legea privind execuţia pedepselor.

"Faptul că nu s-a respectat spiritul legii este un adevăr de necontestat. Ceea ce a notat comisia a fost că poate nu ar fi cazul să se abroge. Asta sigur că este doar o simplă părere. Ministerul face politica publică'', a spus şi preşedintele CSM, judecătorul Mircea Aron.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, declara, în 6 ianuarie, la Digi24, că va dispune măsuri deloc blânde dacă va constata, în urma unei analize asupra lucrărilor publicate de deţinuţi, că legea a fost încălcată sau aplicată defectuos în această privinţă.

Ea arăta că, din 2007 până în 2010, la nivelul sistemului penitenciar din România, a fost o lucrare scrisă pe an, în 2011 au fost trei lucrări, în 2012 - şase, 2013 - 11, 2014 - 69, iar în 2015 se atinge un vârf, cu 331 de lucrări ştiinţifice.

Potrivit articolului 96 alineatul 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, "pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmeaza: (...) f) în cazul elaborarii de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate".