Guvernul introduce "penalitatea de nedeclarare" a taxelor şi impozitelor pentru populaţie şi firme

Penalitatea de 0,06% pe zi, reprezentând sancţiunea pentru nedeclararea sau declararea incorectă, în declaraţii de impunere, a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale datorate şi stabilite ulterior de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, va trebui achitată începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii sumei datorate, respectiv a diferenţelor de obligaţii fiscale constatate de administraţia fiscală prin inspecţie fiscală, conform proiectului noului Cod de Procedură Fiscală aprobat de Guvern.

Persoanele fizice şi firmele care vor plăti această penalitate de nedeclarare nu vor fi scutite de achitarea dobânzii aferente datoriilor.

Intenţia Guvernului de a introduce o astfel de penalitate a fost anunţată de MEDIAFAX în iulie anul trecut.

Cuantumul aprobat al penalităţii este însă diferit de sistemul propus atunci de Guvern, când penalitatea era gândită să reprezinte 10%, în primul proiect, sau 5%, în varianta modificată ulterior, din obligaţiile fiscale principale nedeclarate, dacă suma stabilită nu depăşeşte 25% faţă de fiecare creanţă fiscală declarată, şi 25% din obligaţiile fiscale principale nedeclarate, dacă suma stabilită depăşeşte 25% faţă de fiecare creanţă fiscală declarată.

Guvernul a renunţat şi la ideea de a introduce o limită maximă a penalităţii, propusă iniţial la 100.000 lei şi, ulterior, la 1 milion lei.

De asemenea, dacă datoria va fi stinsă prin plată sau compensare ori este eşalonată la plată, cuantumul penalităţii va fi redus doar cu 50%, nu cu 75% cum era în proiectul iniţial.

Organul fiscal nu va impune penalitatea de nedeclarare dacă suma de plată este mai mică de 50 lei.

De asemenea, penalitatea de nedeclarare nu va fi aplicată dacă obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabil/plătitor şi stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii de impunere rezultă din aplicarea unor prevederi ale legislaţiei fiscale, potrivit interpretării administraţiei fiscale cuprinsă în norme, instrucţiuni, circulare sau opinii.

Guvernul a intenţionat şi la începutul anului trecut să introducă această penalitate, dar a renunţat după ce reprezentanţii mediului de afaceri reuniţi în Coaliţia pentru Dezvoltarea României au contestat faptul că penalitatea este stabilită doar prin decizie de impunere, nu în urma unei inspecţii fiscale, şi că actul de evaziune este constatat doar de către autoritatea fiscală, fără o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Aceste probleme au fost reglementate acum de Guvern, în proiectul noului Cod de Procedură Fiscală, cu argumentul că va creşte nivelul de conformare a contribuabilului, cu impact direct în combaterea evaziunii fiscale.

"În scopul creşterii gradului de conformare a contribuabililor, s-a reglementat o nouă penalitate: penalitatea de nedeclarare. Această penalitate are rolul de a aplica un tratament echitabil raportat la comportamentul contribuabililor, în sensul diferenţierii celor care declară corect, dar nu plătesc, de cei care nu declară. Această măsură este menită să ajute la obţinerea unui nivel mai mare de conformare (depunerea de declaraţii fiscale corecte în termen şi plata sumei corecte atunci când este datorată), cu impact direct în combaterea evaziunii fiscale. Totodată, prin aplicarea acestei măsuri, se instituie un tratament diferenţiat între contribuabilii care au un comportament corect, de bună-credinţă (contribuabilii care declară corect sumele datorate), şi contribuabilii care acţionează cu rea-credinţă (contribuabilii care îşi diminuează obligaţiile fiscale depunând declaraţii incorecte sau nu declară obligaţiile fiscale deşi aveau această obligaţie)", se arată în document.

Guvernul mai arată că, având în vedere noua penalitate, a fost decis ca dobânda în cazul plăţii cu întârziere a obligaţiilor fiscale administrate de ANAF să fie de 0,02%, pe zi de întârziere, faţă de 0,03% în prezent. Acest nivel zilnic corespunde unui nivel anual de 7,3%, la care se adaugă şi nivelul de 7,3% al penalităţilor de întârziere, rezultând un nivel total al accesoriilor de 14,6% pe an.

În urmă cu un an, când Guvernul a încercat să introdusă această penalitate, reprezentanţii mediului de afaceri au reclamat însă că această penalitate de nedeclarare urmează să fie introdusă tocmai cu scopul de a compensa eventualele pierderi bugetare generate de reducerea dobânzii de întârziere la 0,02%.

"Astfel, reducerea dobânzii de întârziere, în condiţiile introducerii penalităţii de nedeclarare, avantajează doar bugetul de stat, care va plăti o dobândă mai mică atunci când nu-şi onorează obligaţiile faţă de contribuabili, în timp ce contribuabilii vor plăti, pe lângă dobânda şi penalităţile de întârziere, şi această penalitate de nedeclarare. Introducerea penalităţii de nedeclarare generează o diferenţă şi mai mare între tratamentul aplicat contribuabililor în caz că nu-şi îndeplinesc obligaţiile fiscale şi cel aplicat statului atunci când nu-şi îndeplineşte obligaţiile de rambursare a sumelor datorate contribuabililor", au atenţionat aceştia, într-un comunicat.

Ei au reclamat faptul că un contribuabil va risca să achite penalităţi de întârziere, dobânzi de întârziere, dar şi penalitatea de nedeclarare, care poate ajunge până la 100% din suma nedeclarată în caz de evaziune fiscală şi au cerut ca această penalitate de nedeclarare să fie eliminată în totalitate din proiect.