Guvernul Orban face primii paşi pentru desfiinţarea SIIJ. Secţia specială a dat naştere la multe critici şi controverse, dar are şi susţinători

Ludovic Orban a declarat, vineri seară, în şedinţa de Guvern, că propunerea făcută de ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, prin memorandumul care recomandă soluţia desfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ), este una corectă.

„Măsura se află şi în programul de guvernare”, a punctat premierul.

Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) din cadrul Parchetului General a devenit operaţională în luna octombrie 2018. Structura are competenţa de a efectua urmărirea penală pentru magistraţi, inclusiv pentru membrii CSM. Secţia a preluat dosarele cu magistraţi de la DNA, dar şi de la alte structuri de parchet.

Controversele în jurul acestei structuri de parchet au început odată cu dosarele deschise pe numele fostei şefe DNA Laura Codruţa Kovesi. Aceasta acuza că a fost chemată la audieri de procurori chiar în perioada când trebuia să se prezinte la audierile pentru funcţia de procuror-şef european.

"E clar că în această chestiune cu dosarul penal sunt mult coincidenţe. S-a început urmărirea penală când am plecat la Bruxelles, coincidenţă- sunt citată în 7 martie, când va fi luată o decizie în Parlamentul European. O să vedem cât de mult afectează. Ceea ce a ţinut de mine eu am făcut, din punct de vedere al tehinicii profesioniste eu treaba am terminat-o", a declarat la acel moment Laura Codruţa Kovesi, la Europa Fm.

Secţia a fost criticată şi în urma unor decizii de retragere a unor apeluri în dosare celebre. Este vorba despre retragerea apelurilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către Secţie, în dosarele lui Sebastian Ghiţă (achitat în primă instanţă) şi al lui Viorel Hrebenciuc (condamnat la 2 ani de închisoare). În dosarul lui Hrebenciuc, instanţa supremă deja a admis retragerea apelului.
Gheorghe Stan, fostul şef al Secţiei pentru anchetarea magistraţilor şi în prezent judecător CCR, a declarat, în luna iunie pentru MEDIAFAX, că retragerea apelurilor din dosarele lui Viorel Hrebenciuc şi Sebastian Ghiţă a avut la bază corespondenţa cu şeful DNA, care a împărtăşit opinia.

Ulterior, DNA a precizat că nu a existat niciun fel de discuţie sau corespondenţă cu SIIJ cu privire la aceste măsuri, procurorii aflând de retragerea apelului în dosarul Hrebenciuc din presă.

Nici procedura de numire a unui şef al acestei Secţii nu a fost încheiată. Concursul a fost organizat după ce Gheorghe Stan a fost numit judecător CCR. Adina Florea, adjunct al structurii, a obţinut cel mai mare punctaj la concursul organizat de CSM, însă nici în 7 şedinţe de plen nu s-a reuşit validarea procedurii. Fie unii membri CSM au boicotat plenul deoarece, în opinia lor, concursul nu a respectat regulamentul, fie s-a înregistrat blocaj în urma votului. La începutul lunii decembrie, Adina Florea a renunţat la procedură, iar CSM a luat act de acest demers.

Între timp, odată cu instaurarea noului Guvern, declaraţiile care vizau măsuri pentru desfiinţarea Secţiei au devenit din ce în ce mai dese.

Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a spus că susţine desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi a precizat că opţiunea Adinei Florea de a renunţa la procedura de numire în fruntea structurii este una personală, la fel ca şi pensionarea.

Imediat ce a preluat mandatul de ministru al Justiţiei, în noiembrie, Predoiu a spus că pentru desfiinţare se va merge pe intervenţie în Parlament.

„Există în sistemul judiciar o tensiune enormă faţă de această Secţie specială. Sunt magistraţi care reclamă desfiinţarea ei peste noapte, dacă vreţi, sunt magistraţi, mai puţini, care spun că este o reparaţie. Eu sunt gata să înţeleg raţiunea pentru care s-a gândit o reparaţie, dar, pe bază de studiu, să vedem despre ce e vorba. În orice caz, nu pot rămâne lucrurile astfel. Noi începem să lucrăm în Parlament şi aşteptăm o reacţie responsabilă din partea Parlamentului. În cadrul fostei majorităţi devenită minoritate, s-au mai schimbat minţile în ultima perioadă şi eu sunt încrezător că vom găsi un răspuns raţional în Parlament", a declarat Cătălin Predoiu, după ce a preluat mandatul.

Mai târziu, în decembrie, Cătălin Predoiu a participat la reuniunea organizată cu prilejul împlinirii a 15 ani de la înfiinţarea DIICOT, unde a precizat că Ministerul Justiţiei va promova desfiinţarea SIIJ pentru motivele pe care le-a prezentat public.

La rândul său, la începutul luni idecembrie, Marcel Ciolacu a declarat, referitor la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ), că în cazul în care CSM şi asociaţiile din justiţiei vor ca această secţie să fie desfiinţată, atunci PSD va vota în consecinţă.

Cătălin Predoiu a spus, în şedinţa de Guvern de vineri, 27 decembrie, unde s-a discutat desfiinţarea SIIJ, că structura de parchet „iese din principiile de funcţionare” ale Ministerului Public şi a fost criticată şi de forurile europene chiar înainte de a fi înfiinţată.

„Ce a urmat a confirmat temerile”, a spus ministrul Justiţiei.

După şedinţa de Guvern unde a fost depus un memorandum care propune desfiinţarea SIIJ, reacţiile nu au întârziat să apară.

Judecătorul Dana Gîrbovan precizează că prin desfiinţarea SIIJ se doreşte controlul asupra justiţiei şi revenirea la vechile practici de presiune asupra magistraţilor, această structură de parchet fiind singura aflată în afara controlului politic.

Preşedintele Tribunalului Timiş, Adriana Stoicescu, spune, într-o postare pe Facebook, vineri seara, că adevărata miză a desfiinţării SIIJ este de a „îngropa definitiv abuzurile săvărşite împotriva magistraţilor incomozi”.

Pe de altă parte, fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall a spus că este binevenit memorandumul care propune desfiinţarea SIIJ, deoarece reprezintă punctele de vedere ale instituţiilor şi asociaţiilor profesionale, adăugând că cei care susţin secţia ar trebui să se uite la modificările „toxice” introduse.