INTERVIU- Cseke: Şapte spitale sunt în clasa de competenţă foarte înaltă, dar mai au unele probleme – VIDEO

Reporter: Spitalele I M primesc mai puţin decât spitalele de categoria a II-a?

Cseke Attila: Da, pentru că dacă privim domeniile pe care le acoperă spitalele din categoria a II-a, ele sigur acoperă 10-12 domenii de specialitate, în timp ce la I M vorbim de un singur domeniu.

Reporter: Ce economie se va aduce la bugetul de stat sau cu cât va creşte bugetul cu această clasificare?

Cseke Attila: Circa un milion de români au primit acces la apă potabilă prin programul Anghel Saligny

Cseke Attila, despre prezidenţiale: În joc e drumul României, am putea avea o problemă cât casa

Cseke Attila: Nu cred că este vorba despre economie. Introducerea unor reguli şi predictibilitate în sistem, care din păcate nu a existat până acum. Managerii de spitale, autorităţile locale sau Ministerul Sănătăţii, în funcţie de subordonare, n-au avut o predictibilitate, ştiind la ce să se aştepte de la an la an în finanţarea acestor spitale. Asta este cel mai important lucru: reguli şi predictibilitate în sistem. Şi, sigur, pe această proporţie pe care o ştim c-o vei avea de anul acesta, de anul viitor sau de anii viitori poţi să-ţi faci o strategie de eficientizare unde trebuie, pentru că vor fi spitale care vor avea un buget mai mic. Vreau să vă spun că anul trecut a existat un spital judeţean de urgenţă într-un judeţ care nu este centru universitar, al cărui spital judeţean a contractat 99,3 la sută din capacitate, ceea ce este sută la sută. Practic s-a contractat cu acest spital tot ceea ce putea fi contractat, în timp ce, v-am spus, la Iaşi a fost 68 la sută, centru universitar, centru regional important cu spital mare, ceea ce din punctul meu de vedere nu mai poate fi permis.

Reporter: Deci de la 1 iunie spitalele vor primi finanţare în funcţie de aceste clasificări?

Cseke Attila: Ministerul Sănătăţii doreşte de la 1 iunie, da.

Reporter: Spuneţi-mi, vă rog, după reprofilarea spitalelor câţi oameni au rămas pe drumuri şi în ce categorie se încadrau?

Cseke Attila: Vorbim de 3.853 de persoane care existau la cele 67 de spitale propuse la reprofilare de la 1 aprilie, din care au fost redistribuiţi prin ordin al DSP-urilor 88 la sută, 3.361 de angajaţi, sau preluaţi de cămine de persoane vârstnice. Există un număr de 492 de persoane care nu au primit redistribuire până acum, din care peste o sută de persoane formează personalul medical de la Spitalul Orăşenesc Comăneşti, care în urma anunţului primăriei de acum câteva zile s-au prezentat la DSP Bacău pentru a fi şi ei redistribuiţi. Sigur că noi am atenţionat, încă din aprilie, ca personalul medical de acolo să-şi depună cererile de redistribuire, nu s-a întâmplat, a fost o promisiune din partea autorităţilor locale. Nu se mai continuă în acea formulă, îi găsim o soluţie, pentru că personalul medical este necesar în sistem, deci toate cele 114 persoane de acolo vor primi posibilitatea de redistribuire fără probleme.

Ceea ce trebuie menţionat, din păcate, este că au fost situaţii în care managerii de spitale au refuzat să redistribuie sau să primească personal medical redistribuit. Modalitatea prin care s-a făcut redistribuirea a fost următoarea: spitalul a solicitat, Ministerul Sănătăţii a comunica posturile vacante pe specialităţi la medici, noi le-am postat pe site, medicul a putut să-şi aleagă un anumit spital şi, dacă era unul singur şi îndeplinea criteriile, putea fi redistribuit. Au fost, din păcate, situaţii în care managerii, deşi au spus că au post vacant, au refuzat să primească personal medical, inclusiv medici, ceea ce este regretabil, din punctul meu de vedere. Sigur că noi am sesizat şi instituţiile statului. Din punctul meu de vedere, este o încălcare a legislaţiei muncii.

Reporter: Adică ce se va întâmpla cu ei?

Cseke Attila: Trebuie sancţionaţi, din punctul meu de vedere, pentru că nu poţi să spui că ai post vacant, soliciţi redistribuire de personal sau spui «sunt dispus să primesc redistribuire de personal», iar când se prezintă medicul sau asistentul medical cu ordin de la Direcţia de Sănătate Publică, legislaţia e respectată, dar managerul se răzgândeşte şi spune că nu mai are nevoie.

Reporter: Despre etnobotanice. Există ordine, dispoziţii, cu toate acestea fenomenul ia amploare. Zi de zi aflăm cazuri cumplite despre tineri care ajung în faze critice la spital.

Cseke Attila: În ceea ce priveşte produsele confiscate, ele sunt confiscate de către organele abilitate şi nu de către Ministerul Sănătăţii, ele sunt distruse conform legislaţiei în vigoare.

Ceea ce pot să vă spun cu privire la etnobotanice este că, pe lângă faptul că anul trecut au fost acele modificări legislative şi includerea a încă 42 de substanţe pe lista drogurilor care sunt interzise la consum, în februarie, în urma unui ordin comun al mai multor instituţii, s-a demarat o amplă acţiune de control, în urma căreia, conform datelor furnizate de către Inspectoratul General al Poliţiei, au fost vizate 162 de unităţi comerciale, dintre care în 54 s-a suspendat activitatea, iar 108 au fost închise în urma acestor controale, nu mai vând practic aceste produse etnobotanice. Şi, din cifrele tot ale Poliţiei, rezultă că astăzi în România mai pot fi deschise pentru a fi funcţionale 63 de astfel de magazine.

Există un proiect de act normativ care a fost discutat în primă lectură în şedinţa de Guvern, care este notificat de Comisia Europeană. Există o directivă europeană pentru un asemenea domeniu; când vii cu sancţiuni dure şi cu interdicţii pe anumite domenii, trebuie să notifici acest lucru şi în momentul în care primim acordul de la Comisia Europeană pentru promovarea acestui act normativ, care este practic finalizat din punctul nostru de vedere. A fost un grup de lucru mai amplu şi Guvernul va aproba fără discuţie acest act normativ după ce va sosi punctul de vedere al CE. Actul normativ prevede reguli dure din momentul implementării. Eu cred că aproape imediat sau instantaneu şi cele 63 de magazine vor fi închise, pentru că se prevăd sancţiuni care duc până la 20 de ani de închisoare. Problema principală, în schimb, semnalată de către specialişti este că o parte a acestei activităţi infracţionale se mută pe internet. Sunt mult mai puţine magazine în urma controalelor şi a acţiunii de închidere a acestora, în schimb se înmulţeşte activitatea pe partea de internet.

Reporter: Şi puteţi face ceva în acest sens?

Cseke Attila: Proiectul de actul normativ prevede că în cazul în care se semnalează o publicitate la produse de acest gen pe internet, va fi notificat Ministerul Comunicaţiilor, care are drept, conform legislaţiei, să solicite blocarea site-ului respectiv sau a informaţiilor de pe site-ul respectiv.

Reporter: Cine supraveghează aceste site-uri?

Cseke Attila: Nu este o instituţie care va supraveghea, sunt organe ale Ministerului Sănătăţii, ANPC şi ANSVSA, şi ale MAI; acestea sunt cele patru instituţii care vor avea atribuţii clare, directe pe acest proiect de act normativ şi care vor putea sesiza Ministerul Comunicaţiilor în legătură cu orice informaţie, pentru a lua măsuri.

Reporter: Ministerul Sănătăţii are o strategie de dezvoltare pe infrastructura sanitară?

Cseke Attila: Avem o strategie de dezvoltare pe infrastructura sanitară. Are două paliere. Acel palier al dezvoltării infrastructurii de construcţie de spitale regionale pe legislaţia parteneriatului public-privat şi care prevede şase spitale regionale în marile centre universitare, unde procedurile sunt pornite cu privire la terenurile pe care se vor efectua aceste construcţii şi o altă strategie de dotare cu ambulanţe şi elicoptere, pe partea serviciilor de urgenţă, care se va întâmpla şi anul acesta. Dar dorinţa Ministerului Sănătăţii este aceea de a achiziţiona şi mai multe ambulanţe şi elicoptere şi de a dezvolta serviciile de urgenţă. Pe de altă parte, este nevoie de o dezvoltare a dotărilor principalelor spitale. Deci, avem un proiect în acest sens şi cred că a venit timpul ca şi alţi factori decidenţi – şi mă gândesc în primul rând la Ministerul Finanţelor – să înţeleagă că investiţiile sunt nu numai în drumuri, numai în clădiri şi în alte domenii, investiţiile sunt şi în Sănătate.

Reporter: Adică vă blochează Ministerul de Finanţe, mai concret?

Cseke Attila: N-aş spune că mă blochează. Aştept de la ei un sprijin mai mare.

Reporter: Dar nici nu vă ajută.

Cseke Attila: Aştept un sprijin mult mai mare pe acest program pe care noi dorim să-l implementăm şi sprijinul … sigur este în bani, pentru că fără bani sistemul sanitar nu poate fi dezvoltat prin bunăvoinţă sau reformă, iar reformă fără bani, tot atât de greu. Eu cred că am arătat că suntem dispuşi să facem reformă, am făcut nişte măsuri radicale care trebuiau făcute de mult timp, ne-am asumat chiar şi riscuri, dacă vreţi. A venit momentul ca Ministerul Finanţelor să înţeleagă că trebuie să investim în sistemul sanitar.

Reporter: Deci nu vă înţelege Ministerul Finanţelor acest proiect?

Cseke Attila: Deocamdată nu am primit semnalul pozitiv, înseamnă semnătura Ministerului Finanţelor că e de acord cu alocarea acelor sume de bani. Şi – încă o dată – aceste investiţii sunt necesare în Sănătate, pentru că Sănătatea nu mai trebuie privită în sensul economic. Sănătatea nu produce în sensul economic, nu aduce bani la bugetul de stat, sănătatea trebuie privită în sensul în care dacă nu avem sănătate, nu putem munci, nu avem forţă de muncă şi toate celelalte segmente ale economiei au de suferit.

Reporter: Spuneţi-mi, vă rog, dacă va fi modificată lista medicamentelor compensate şi gratuite la 1 iunie, odată cu intrarea în vigoare a noului Contract-cadru ?

Cseke Attila: Nu, la 1 iunie nu va fi modificată lista medicamentelor compensate şi gratuite. Analizăm în schimb o eficientizare a acestei liste.

Reporter: În ce ar consta aceasta? Extinderea numărului de generice în programele naţionale?

Cseke Attila: Extinderea numărului de generice în programele naţionale şi introducerea unui preţ de decontare care să fie mai mic decât preţurile plătite acum de către stat.

Reporter: Şi când s-ar întâmpla aceasta, la 1 septembrie?

Cseke Attila: Cred că până la toamnă se poate întâmpla în mod liniştit.

Reporter: Se vorbeşte despre o evaluare periodică a miniştilor şi înlocuirea celor care nu au fost eficienţi. Vedeţi aceasta ca pe o presiune asupra dumneavoastră?

Cseke Attila: Eu, în mod personal, nu. Am declarat din primul moment al acestui mandat că nu simt niciun fel de presiune. Presiunea există, sigur. Problemele din sistemul sanitar sunt evidente şi sunt zilnice, dar nu cele care să-mi afecteze mandatul în sensul în care dacă nu se întâmplă astăzi ceva atunci, mâine poţi să fii schimbat. O evaluare a miniştrilor se face de către partidele din care face parte ministrul respectiv şi de către primul ministru care conduce Guvernul şi în urma acestei evaluări vor fi, dacă se doreşte şi dacă se impune, anumite soluţii. Nu mă simt ameninţat, dar, pe de altă parte, nici nu am niciun fel de probleme de această natură.

Reporter: Simţiţi că premierul este mulţumit de activitatea dumneavoastră?

Cseke Attila: Eu cred că s-au făcut anumite măsuri pe care nimeni nu a crezut că cineva va avea curajul să le facă, şi mă refer la această reorganizare a spitalelor, reprofilarea lor, nefinanţarea unora şi comasarea altora, care a dus la scăderea numărului spitalelor publice cu aproape o sută.

Reporter: Şi a costurilor?

Cseke Attila: Reducerea costurilor, nu aş cuantifica în bani, pentru că aici mai mult aş vorbi despre eficienţă.

Reporter: Atunci să mă întorc la părerea premierului despre dumneavostră, bună, foarte bună?

Cseke Attila: Asta trebuie să îl întrebaţi pe premier. Eu cred că avem o relaţie corectă, în ambele sensuri.

(Interviu realizat de Elvira Gheorghiţă, [email protected])

Ministrul Sănătăţii a declarat că spitalele vor primi bani de la 1 iunie în funcţie de clasa în care se află. El a precizat că peste 95 la sută dintre spitalele aflate în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor locale au ordin de clasificare, respectiv 335 de unităţi sanitare cu paturi.

Dintre acestea, majoritatea, respectiv 123, sunt în clasa a IV-a de competenţă, 92 sunt în clasa a V-a monospecialitate, în special de boli cronice, 35 sunt în categoria a III-a, 14 în categoria a II-a, iar 21 de unităţi sanitare sunt în clasa I M, aici fiind majoritatea institutelor naţionale.

Cele şapte spitale care au intrat în categoria I sunt Spitalul de Urgenţă Floreasca şi Spitalul Universitar din Capitală, precum şi spitalele de urgenţă din Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi şi Constanţa, însă ministrul Cseke Attila subliniază că toate acestea au plan de conformare, adică până la sfârşitul anului trebuie să-şi rezolve problemele pentru a nu fi declasificate de la 1 ianuarie 2012.

Cseke Attila spune că şi-a asumat măsuri radicale despre care nimeni nu credea că cineva va fi în stare să le aplice, care au dus la scăderea numărului unităţilor sanitare cu o sută, în urma reorganizării şi reprofilării, dar şi la finanţarea lor, din 1 iunie, în funcţie de clasificare.

Ministrul Sănătăţii vorbeşte în interviu şi despre extinderea numărului de medicamente generice în programele naţionale şi introducerea unui preţ de decontare care să fie mai mic decât preţurile plătite acum de către stat, care care ar putea fi aplicate până la toamnă.

Cseke Attila cere Ministerului Finanţelor sprijin pentru marile proiecte, printre care construcţia de spitale regionale în parteneriat public-privat şi achiziţia de ambulanţe şi elicoptere pentru dezvoltarea serviciilor de urgenţă. El spune că a venit timpul ca Ministerul Finanţelor să înţeleagă că trebuie investit şi în sistemul sanitar, nu doar în drumuri, în clădiri şi în alte domenii.

Ministrul spune că are o relaţie corectă cu premierul, în ambele sensuri, şi că nu simte niciun fel de presiune în cazul evaluării periodice a miniştrilor, care ar urma să aibă loc în perioada următoare.

Prezentăm integral interviul acordat de ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, agenţiei de presă MEDIAFAX:

Reporter: Care este situaţia clasificării spitalelor de stat şi private la această oră?

Cseke Attila: Suntem pe ultima sută de metri cu procesul de clasificare, peste 95 la sută dintre spitalele aflate în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor adminsitraţiei publice locale au ordin de clasificare. Aceasta înseamnă că din 352 de spitale publice din România au ordine de clasificare 335 de unităţi sanitare cu paturi. Majoritatea ca şi număr sunt în clasa a IV-a de competenţă, care înseamnă 123 de spitale, 92 sunt în clasa a V-a monospecialitate, mai ales boli cronice, 35 de unităţi sunt în categoria a III-a, 14 în categoria a II-a . În categoria întâi avem şapte unităţi sanitare, toate cu plan de conformare.

Din păcare, România astăzi nu dispune de niciun spital, oricât de bun ar fi el, care să se poată încadra pe aceste norme în categoria I fără conformare. Vorbim de două spitale în Bucureşti – Spitalul de Urgenţă Floreasca şi Spitalul Universitar – şi de cinci spitale în ţară – Spitalul de Urgenţă din Timişoara, cele din Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi şi Constanţa. Toate cele şapte sunt cu plan de conformare, adică până la sfârşitul anului trebuie să-şi rezolve problemele pentru a se putea încadra în clasa I. Dacă acest lucru nu se întâmplă, ele vor fi declasificate de la 1 ianuarie 2012. De asemenea, avem 21 de unităţi sanitare în clasa I M, aici sunt majoritatea institutelor naţionale. Mai avem de clarificat câteva situaţii, spitale în care am cerut retrimiterea dosarelor către direcţii de sănătate publică pentru completare sau conformare.

Dacă vorbim despre spitale private, din cele 94 de unităţi sanitare private care funcţionează cu autorizaţie, 66 au depus solicitări pentru clasificare. Dintre acestea, 11sunt clasificate în categoria a IV-a, 39 în a V-a, nouă sunt neclasificabile, din care şase nu sunt spitale pentru că oferă doar spitalizare de zi, iar trei nu îndeplinesc criterii de clasificare şi şase dosare sunt retrimise pentru clarificări sau conformare.

Reporter: Aş vrea să îmi daţi exemple de spitale private, aţi spus că cea mai bună categorie este a IV-a.

Cseke Attila: Este un spital clinic care avea această denumire şi care desfăşoară activitate universitară în clasa a II-a.

Reporter: Exemple; cea mai înaltă treaptă a unui spital privat care este?

Cseke Attila: Este Spitalul Clinic «Pelican» din Oradea care de ani de zile are această activitate universitară şi are clasificare în categoria a II-a, dar cu plan de conformare. Adică nu are toate specialităţile şi liniile de gardă necesare pentru a fi la o asemenea clasificare. Până la sfârşitul anului trebuie să le îndeplinescă. Având în vedere însă caracterul universitar al unor secţii din acest spital s-a putut încadra la II cu plan de conformare.

Sunt şi situaţii în care spitalele private s-au solicitat pe fişa lor de autoevaluare într-o anumită clasă, dar din analiza Direcţiei de Sănătate Publică şi a Ministerului Sănătăţii a reieşit că nu îndeplinesc aceste condiţii . Dacă vreţi să vă dau exemple, pot spune Spitalul MedLife, care a cerut clasificare pentru categoria a III-a, dar nu i-am putut da decât pentru categoria a IV-a. Din cele zece linii de gardă care sunt prevăzute pentru a se încadra în clasa a III-a, MedLife avea doar şase şi a propus, ca soluţii de rezolvare a acestor lipsuri, încheierea unor protocoale cu spitalele publice pentru realizarea acestor linii de gardă. Care, din punctul meu de vedere, ar ridica nişte probleme de principiu şi nu i-am putut acorda această clasificare.

Foarte important, atât la spitalele publice cât şi la cele private, este că această clasificare pe care o dă Ministerul Sănătăţii acum nu este o soluţie închisă. Oricând, dacă un spital avansează atât la dotare – pentru că şi dotările sunt un criteriu la clasificare – sau la liniile de gardă, sau îşi extinde activitatea şi la alte domenii de specialitate şi crede că se poate încadra într-o clasă superioară, oricând va putea solicita încadrarea într-o treaptă superioară. Nu este o soluţie închisă. Sigur că este foarte bine dacă spitalele se pot dezvolta, atât cele publice cât şi cele private.

Reporter: Un spital public de categoria a IV-a nu este inferior unui spital de categoria a IV-a privat? Pentru că MedLife oferă condiţii mult mai bune decât un spital de categoria a IV-a de stat. Au fost mai dure criteriile de clasificare pentru cei din sistemul privat?

Cseke Attila: Nu. Au fost spitale şi pe partea publică foarte aproape de a se încadra la categoria a III-a, dar din lipsă de linii de gardă sunt între III şi IV. Au primit IV. Criteriile sunt aceleaşi pentru toate spitalele, nu a fost niciun fel de distincţii.

Reporter: Care sunt cele mai mari lipsuri pe care le au spitalele din România de nu se pot încadra în clasele I şi II?

Cseke Attila: În primul rând, lipsesc anumite domenii de activitate. Pentru clasa I lipsesc structuri, pentru că a fost acea soluţie de dispersare în mai multe spitale a activităţii din mai multe sectoare. Spitalele nu au fost organizate pe o anumită structură standard. Practic, prin clasificare standardizăm anumite clase de spitale.

Reporter: Concret, ce le lipseşte?

Cseke Attila: De exemplu, ca să fii în clasa a IV-a trebuie să ai cele patru domenii de specialitate de bază – medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie şi chirurgie generală. Unele spitale, pe partea publică şi privată, nu au toate aceste patru domenii, că de-a lungul timpului ori le-au pierdut, ori nu le-au avut. Mai evident sunt pe partea privată aceste lucruri. Pentru că sunt unităţi care nu şi-au dezvoltat o secţie sau un compartiment. Mai există problema procentajelor care sunt cerute. Pentru o anumită clasă superioară se cere ca un anumit procent din numărul total al bolnavilor internaţi să vină dintr-o zonă adiacentă sau din toată ţara sau regiune, fără a specifica judeţul. La clasa a II-a, numărul pacienţilor din alte judeţe este de cel puţin cinci la sută. Or, în unele situaţii acest lucru nu este respectat, ceea ce nu este o condiţie pentru funcţionarea spitalului, dar arată importanţa acestuia în această clasificare.

Reporter: Două spitale din Bucureşti au categoria I cu plan de conformare. Ce le lipseşte?

Cseke Attila: La Spitalul Universitar de Urgenţă lipsesc şase domenii de specialitate, nu le pot enumera acum.

Reporter: Este obligatoriu ca un spital de categoria I să aibă clinică de boli infecţioase?

Cseke Attila: Da, este obligatoriu.

Reporter: Este un nomenclator european care prevede acest lucru?

Cseke Attila: Ceea ce facem noi nu este o invenţie românescă. Este un nomenclator european, această clasificare există în foarte multe state şi faptul că se finanţează în funcţie de această clasificare.

Reporter: Să intrăm în finanţare acum. Câţi bani vor primi spitalele de categoria I, cele de categoria I M, II şi aşa mai departe?

Cseke Attila: Ordinul de ministru prevede o finanţare minimă în funcţie de clasa în care se încadrează spitalele. Cel mai important lucru aici de menţionat este acela că trebuie să introducem reguli în sistemul de finanţare a spitalelor. Astăzi, finanţarea spitalelor merge tot pe anumite criterii pe care le-aş denumi istorice sau tradiţionale, care s-au dezvoltat de-a lungul timpului astfel încât există diferenţe majore de finanţare între spitale care se află practic pe acelaşi palier. Vă dau câteva exemple. Nu este vorba numai de diferenţă de finanţare în sumă, ci şi în procentul de finanţare din capacitatea maximă, cât poate contracta un spital. Astfel, Spitalul Judeţean Iaşi, care este cu plan de conformare în clasa I, anul trecut a avut o finanţare de 68 la sută faţă de cât putea contracta, iar Spitalul din Constanţa, tot în categoria I cu plan de conformare, avea o finanţare din această capacitate de 92 la sută. Practic aceasta a însemnat că problemele de finanţare au fost reale şi prezente, dar totuşi o finanţare atât de mare. Aceste două spitale în clasa I de finanţare trebuie să pornească de la un minim finanţat.

Reporter: Am înţeles. Concret?

Cseke Attila: Procentul de la care se va porni la clasa I nu este încă finalizat. Avem discuţii ample cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Pot să spun cert că dacă existau reguli în finanţarea spitalelor, anul acesta se puteau finanţa. Au trecut cinci luni în care s-a cheltuit jumătate din bugetele spitalelor. Acum avem de împărţit cealaltă jumătate.

Reporter: Să trecem la exemple.

Cseke Attila: Minus patru la sută la clasa I M faţă de clasa I, minus trei la sută la clasa a II-a faţă de clasa I, la categoria II M – minus cinci la sută, la a III-a – minus cinci la sută, la categoria a IV-a – minus 15 la sută, la categoria a V-a – minus 20 la sută şi la cele neclasificabile şi neclasificate – minus 33 la sută.

Vom avea spitale care nu se vor putea clasifica – în jur de zece – pe partea publică. Finanţarea lor va fi mai redusă.

CITEŞTE ÎN CONTINUARE…