Guvernul trimite Parlamentului proiectul de lege privind interzicerea produselor etnobotanice

Comercializarea fără autorizaţie va fi sancţionată cu închisoare de la doi la opt ani şi interzicerea unor drepturi.

Durata pedepsei cu închisoarea va fi însă între 10 şi 20 ani dacă în urma consumului de etnobotanice sunt înregistrate decese.

Conform proiectului de lege adoptat de Guvern, până la obţinerea unei noi autorizaţii de către comercianţii de produse etnobotanice, activitatea acestora va fi interzisă. Autorizaţia nu va fi eliberată decât dacă, în urma analizei de laborator, se constată că produsul nu face parte din categoria etnobotanicelor.

Autorităţile vor avea însă dreptul să iniţieze oricând acţiuni de control şi să retragă marfa de pe piaţă în cazul în care consideră că acesta prezintă riscuri. În acţiunile de control vor fi implicaţi şi inspectorii Direcţiei de Criminalitate Organizată şi Terorism.

La rândul său, Ministerul Comunicaţiilor va iniţia demersuri de blocare a site-urilor care promovează publicitate pe internet pentru astfel de produse.

"Din nefericire, fenomenul etnobotanicelor a căpătat proporţii mari în România şi este nevoie de o lege extrem de dură", a spus premierul Emil Boc, la finalul şedinţei de miercuri a Executivului.

Proiectul privind interzicerea produselor etnobotanice, care prevede aceste măsuri, a fost prezentat de MEDIAFAX în primăvara acestui an.

În luna martie, agenţia MEDIAFAX a prezentat un proiect de act normativ care indica intenţia Guvernului de a interzice vânzarea şi deţinerea substanţelor etnobotanice, a confisca marfa pentru un interval de până la 18 luni cu suspendarea activităţii comerciantului până la analiza de laborator şi a decide amenzi ce ajung la 100.000 lei şi închisoare de 2-8 ani pentru vânzarea acestor produse.

Marfa va putea fi confiscată, iar firma suspendată pe baza unor "indicii temeinice" iniţiale, în care inspectorul îşi poate manifesta "neîncrederea" asupra conformităţii produsului cu documentele însoţitoare, înainte de analiza de laborator.

Sancţiunile vor fi introduse odată cu stabilirea unei definiţii clare a noţiunii de "substitut" care permite fabricarea produselor etnobotanice, se arăta în document.

Anul trecut, Guvernul a stabilit o listă de substanţe interzise la comercializare, pentru a combate produsele etnobotanice.

În proiectul obţinut de MEDIAFAX se reclamă însă faptul că eforturile depuse pentru combaterea acestui fenimen sunt zădărnicite de uşurinţa cu care se poate modifica formula chimică a substanţelor nocive, astfel că, la scurt timp după modificarea cadrului legislativ, au apărut pe piaţă alte substanţe cu structură chimică diferită care pot fi comercializate liber, identificarea lor fiind deosebit de dificilă. Aceasta deoarece distribuitorii înlocuiesc foarte des tipul substanţei sub o anumită denumire comercială, cunoscând faptul că, pentru a fi identificată, este nevoie de timp şi analize de laborator complexe şi costisitoare.

"Cu toate că listele au fost actualizate de două ori în cursul anului 2010, apariţia pe piaţă de noi substanţe face ca măsurile întreprinse de către autorităţi să fie eficiente doar parţial. Comercianţii specializaţi continuă să îşi desfăşoare activitatea cu astfel de substanţe, oferind spre vânzare în permanenţă produse noi, potenţial extrem de periculoase pentru sănătatea persoanelor. Devine evident că simpla elaborare a unor liste cu aceste noi substanţe psihoactive (care devin cu uşurinţă desuete din cauza rapidităţii cu care se pot crea noi substanţe) nu este suficientă pentru contracararea acestui fenomen", se arată în document.

O altă problemă indicată este că site-urile de vânzare online a unor astfel de substanţe sunt găzduite pe servere din afara ţării, pentru a se îngreuna identificarea lor, domeniile sunt diferite, iar IP-urile sunt schimbate periodic. Majoritatea substanţelor comercializate nu au o reglementare specială şi nici o destinaţie specifică, fapt de care profită comercianţii ale căror magazine au avizele necesare desfăşurării activităţii şi autorizaţia de funcţionare de la primării. Costurile şi volumul analizelor de laborator necesare pentru evidenţierea existenţei unor substanţe introduse în aceste produse sunt foarte mari, blocând deseori activitatea Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor din Inspectoratul General al Poliţiei Române.

"Au fost identificate aproximativ 450 «magazine de vise», fără a fi identificate laboratoare care să prepare produsele, acestea venind gata ambalate şi în amestecuri deja realizate, introduse în România prin firme de curierat rapid, preponderent din China, cu o valoare a pachetelor declarată sub 10 dolari, pentru a fi evitat controlul vamal. De asemenea, acestea mai sunt introduse în ţară şi din germania, Olanda, Italia şi Anglia", este o altă atenţionare a Guvernului.

Conform datelor prezentate în document, în 2009 au fost înregistrate, la nivelul întregii ţări, 1.195 cazuri de persoane care au solicitat asistenţă spitalicească, printre care mulţi minori, iar în 2010 au fost consemnate 2.760 cazuri. Până în prezent, niciunul dintre magazinele care comercializează produse psihoactive nu a solicitat autorizaţie de la Ministerul Sănătăţii.

"Începând cu anul 2008, societatea românească a început să se confrunte cu un fenomen care se amplifică exponenţial, legat de dezvoltarea comercializării unor produse denumite generic «plante entobotanice » şi «droguri uşoare», care, sub aceste denumiri comerciale manipulatoare ce au scopul inducerii unei percepţii pozitive din partea societăţii, ascund în realitate substanţe echivalente sau similare drogurilor de risc şi de mare risc, producând stări halucinogene, atacând sistemul nervos central, efectele fiind ireversibile, iar dependenţa instalându-se foarte rapid. Noutatea absolută a fenomenului este tendinţa reţelelor implicate de a prezenta comercializarea şi consumul acestor substanţe ca fiind legale, în timp ce efectele sunt asemănătoare cu cele ale drogurilor interzise. Mai mult, penetrarea extrem de rapidă în populaţie, în special în rândul tinerilor şi chiar al adolescenţilor, se poate explica prin faptul că fenomenul a fost indus în special în ţările din fostul bloc comunist, în care consumul drogurilor clasice este încă la dimensiuni reduse faţă de ţările din lumea occidentală", se mai arată în proiect.