Guvernul va sesiza Parchetul în cazul restituirilor de terenuri la Nana

Concluziile sunt prezentate în raportul Corpului de control al premierului, care a efectuat un control la Primăria Comunei Nana avînd ca obiect verificarea respectării prevederilor legale în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri situate în extravilanul comunei.

Potrivit acestora, în perioada 2006-2007, la Primăria Nana au fost înregistrate mai multe contracte de arendare încheiate, în calitate de arendatori, de persoane care nu aveau calitatea de deţinători legali ai terenurilor agricole ce au făcut obiectul acestor contracte. Contractele de arendare au fost încheiate de arendatori, menţionându­-se că sunt titulari ai dreptului de proprietate, în condiţiile în care titlurile de proprietate au fost emise ulterior încheierii contractelor de arendare. La momentul încheierii contractelor de arendare, terenurile agricole, obiect al acestor contracte, făceau parte fie din domeniul privat al statului şi administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, fie din domeniul privat al comunei, respectiv din rezerva Comisiei locale.

În anul 2009, terenurile agricole care au făcut obiectul arendării, în condiţii nelegale, au fost cumpărate de societatea Berfrige de la mai multe persoane fizice, iar ulterior, în calitate de proprietar, societatea a încheiat contracte de arendare cu societatea Amygo M.T, reprezentată de Simona-Alina Preda (referent în cadrul Primăriei Nana şi fiica secretarului unităţii administrativ-teritoriale), contractele având ca obiect tocmai aceste terenuri arabile extravilane.

În document se arată că, după reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilanul comunei Nana, judeţul Călăraşi, realizată cu încălcarea dispoziţiilor legale, în perioada 2009-2010, aceste suprafeţe au fost înstrăinate către societatea Berfige, prin încheierea a 8 contracte de vânzare-cumpărare. Prin aceste contracte, firma a achiziţionat un număr de 35 de parcela de teren agricol din extravilanul comunei Nana, din care 33 de parcele situate în tarlaua 28 şi 2 parcele situate în tarlaua 33, în suprafaţă totală de 290,41 hectare.

Suma totală plătită în perioada 2009-2010, pentru cumpărarea celor 35 de parcele de teren agricol, în suprafaţă totală de 290,41 ha, a fost de 3.437.647,92 lei.

Din documentele transmise Corpului de control al primului­ ministru de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi a rezultat faptul că, pentru 29 din cele 33 de parcele situate în tarlaua 28, însumând o suprafaţă de 277,91 ha, contractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate, pentru vânzător, de către Simona-Alina Preda, referent în cadrul Primăriei Comunei Nana şi fiica secretarului primăriei, Tudoriţa Niculae, care a fost împuternicită, în acest sens, de către proprietarii terenurilor respective.

Totodată, din documentele transmise Corpului de control al primului­ ministru de către Primăria Comunei Nana, a rezultat că Simona Preda este căsătorită cu Daniel Preda, fiul contabilei primăriei.

Firma a fost înfiinţată la data de 23.07.2009, având ca asociat unic pe Mara Bertola, cetăţean italian, iar de la înfiinţare şi până la data de 03.12.2012, societatea a avut sediul provizoriu declarat la cabinetul de avocat "Toma Gabriel".

În perioada 2009-2013, societatea a avut ca asociat unic pe Mara Bertola şi administratori pe cetăţenii italieni Fioravante Bertola, Gemma Retiagliata şi Mara Bertola.

Prin adresa nr. 2686213/25.02.2014, Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a comunicat Corpului de control al primului-ministru faptul că Fioravante, Gemma şi Mara nu figurează cu domiciliul sau reşedinţa înregistrate pe teritoriul României.

Potrivit datelor transmise Corpului de control al primului-ministru de către Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cu adresa nr. G5-1/4568/25.03.2014, datele de identificare şi documentele de legitimare ale administratorilor societăţii, depuse la autorităţile statului român, corespund cu informaţiile înregistrate în bazele de date ale autorităţilor judiciare italiene.

Obiectul principal de activitate al societăţii 1-a reprezentat "Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii", însă, potrivit datelor transmise Corpului de control al primului-ministru de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Sector 5 a Finanţelor Publice, în perioada 2009-30.06.2013, societatea nu a înregistrat venituri din activitatea principală.

Direcţia Generală Regională a Finantelor Publice Bucureşti-Administraţia Sector 5 a comunicat Corpului de control al primului-ministru faptul că societatea "a fost declarată inactivă începând cu data de 24.08.2012 ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor declarative", precum şi faptul că, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că societatea nu funcţionează la sediul social declarat.

La data de 09.09.2013, societatea a vândut suprafaţa de 290,41 ha de teren agricol, achiziţionată în perioada 2009-2010, către o persoană fizică, pentru suma de 5.844.864,26 RON.

Societatea nu depusese însă până atunci bilanţul semestrial pentru activitatea desfăşurată în perioada 31.06.2013-31.12.2013 şi nici declaraţia privind impozitul pe profit aferentă anului 2013, în vederea stabilirii valorii impozitului datorat statului pentru profitul obţinut în urma vânzării terenurilor.

Conform prevederilor legale referitoare la introducerea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a situaţiilor financiare anuale simplificate, termenul de depunere a acestora, pentru societăţi, este de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, respectiv până la data de 30.05.2014.

În raport se mai arată că, în perioada 1997-2005, la Primăria Comunei Nana au fost înregistrate un număr de 957 de cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, dar că înregistrarea. verificarea şi analizarea cererilor privind reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat în mod defectuos şi cu nerespectarea condiţiilor legale.

Astfel, procedura de analizare şi soluţionare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate s-a realizat fără respectarea ordinii de înregistrare, membrii Comisiei locale de fond funciar Nana au analizat şi aprobat unele cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la scurt timp după depunerea acestora, iar în alte cazuri cererile au fost analizate chiar şi după 12 ani de la înregistrare, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat pe alte terenuri decât vechile amplasamente ale foştilor proprietari, fără obţinerea consimţământului persoanelor îndreptăţite, cu încălcarea prevederilor legale.

O altă problemă prezentată este că majoritatea angajaţilor din cadrul Primăriei Nana, precum şi rudele şi afinii acestora au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Astfel, în perioada 2005-2014, în cadrul Primăriei Comunei Nana au lucrat 14 persoane, dintre care 9 au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, printre care primarii Gheorghe Dobre şi Dumitru Budişteanu, viceprimarul Florian Decu, contabila Vasilica Preda şi fiica acesteia, asistenţi şi ingineri agricoli, alături de rudele şi afinii acestora, respectiv mama primarului Dobre, soţul secretarei, fiul contabilei, soţul referentului, soţia inginerului de cadastru, socrul inginerului de cadastru.

"Membrii Comisiei locale de fond funciar Nana au aprobat şi propus reconstituirea dreptului de proprietate atât în baza propriilor cereri, cât şi a celor formulate de rudele sau afinii lor, ceea ce reprezintă posibile situaţii de conflict de interese", arată inspectorii guvernamentali.

Din verificările efectuate cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole situate în extravilanul comunei Nana a mai rezultat faptul că, în perioada 2005-2010, Comisia locală de fond funciar a aprobat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru persoane care nu erau îndreptăţite, pentru o suprafaţă totală de 59,76 ha în favoarea unor persoane care nu au avut teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de productie ori la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri. O parte din cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au avut anexate documente care se refereau la alte persoane decât autorii moştenirilor, care aveau acelaşi nume si prenume, însă nu erau rude cu titularii cererilor de reconstituire.

Din verificările efectuate, prin sondaj, asupra cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, depuse la Primăria Comunei Nana, a rezultat faptul că soluţionarea acestora s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia fondului funciar, respectiv unele documente privind dovada dreptului de proprietate, anexate cererilor, nu au fost semnate pentru conformitate cu documentele originale şi nu poartă însemnele instituţiei emitente, nu au avut anexate certificatele de stare civilă, iar unele extrase emise de Arhivele Naţionale privind suprafeţele de teren deţinute de autori au fost obţinute ulterior aprobării cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate de către Comisia locală de fond funciar.

Luni seara, premierul Ponta a declarat că inspectorii guvernamentali trimişi la Oficiul de Cadastru Călăraşi, pentru terenurile din Nana, au descoperit că 80% dintre terenuri sunt returnate ilegal, rezultând un lung şir de infracţiuni şi retrocedări ilegale, iar beneficiarul final din 2013 este Traian Băsescu.

Citeşte şi: Ponta, despre controlul la Nana: Un lung şir de retrocedări ilegale, beneficiarul final este Băsescu

Marţi, preşedintele Traian Băsescu a transmis un mesaj procurorilor, la bilanţul Ministerului de Interne, în legătură cu ancheta Corpului de control al premierului privind achiziţia de teren agricol la Nana: "Vă rog anchetaţi imediat şi, dacă e încălcare de lege, să răspundă inclusiv preşedintele României!".

În luna noiembrie, premierul Ponta a cerut Corpului de Control să efectueze o verificare la Oficiul de Cadastru Călăraşi, unde Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a iniţiat un control legat de retrocedarea către comisii locale a unor terenuri aparţinând Institutului Fundulea, anchetă pentru care şi Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut informaţii.

Presa relatase atunci că fiica cea mare a preşedintelui Băsescu, Ioana, a cumpărat un teren agricol de 290 de hectare în zona localităţii Nana din judeţul Călăraşi, consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu menţionând că a consiliat-o la cumpărare.

Citeşte şi: Ioana Băsescu: În septembrie am achiziţionat un teren de 290 ha în Călăraşi, cu credit ipotecar

Preşedintele Traian Băsescu a declarat atunci că nu există nicio legătură între ancheta DNA şi achiziţia terenului din Călăraşi făcută de fiica sa cea mare, Ioana Băsescu.

La rândul ei, Ioana Băsescu, preciza că, în septembrie, a achiziţionat un teren agricol de 290,41 hectare în judeţul Călăraşi, contractând un credit ipotecar pe 30 de ani de peste un milion de euro şi achitând din surse proprii aproape 280 de mii de euro, de la o societate românească având asociat unic un cetăţean italian.