Guvernul vrea să elimine ipoteca pe imobile consolidate şi să nu mai ceară rambursarea banilor – surse

Conform legii, lucrările de proiectare şi execuţie a operaţiunilor de consolidare pentru locuinţele aparţinând persoanelor fizice sunt finanţate integral de la buget, iar proprietarii sunt obligaţi să restituie în rate lunare egale, fără dobândă, eşalonate pe un interval de maximum 25 ani, contravaloarea execuţiei lucrărilor de consolidare. Pentru această plată se instituie o ipotecă asupra casei.

În cazul în care, până la plata contravalorii acestei sume, proprietarul doreşte să vândă locuinţa, această ipotecă trebuie preluată de viitorul proprietar al casei, lucru ce îngreunează procedura de vânzare a unui imobil, motiv pentru care proprietarii sunt reticenţi în a-şi da acordul pentru consolidarea clădirii.

"Pentru a elimina toate barierele care împiedică urgentarea executării lucrărilor de consolidare, Guvernul intenţionează să elimine atât această ipotecă, cât şi obligativitatea de restituire a sumelor alocate din fonduri publice pentru consolidarea blocurilor încadrate în clasa I de risc seismic", au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Executivul intenţionează totodată să asigure finanţare şi pentru consolidarea spaţiilor cu altă destinaţie din blocuri, în condiţii similare locuinţelor, precum şi să combine lucrările de intervenţie cu cele de reabilitare a clădirii.

Facilităţile vor fi introduse în acest an, prin modificarea legislaţiei privind reducerea riscului seismic al construcţiilor.

Conform prefecturii, în cazul unui cutremur cu intensitatea mai mare de 7 grade Richter, în Capitală pot fi distruse sau avariate circa 35.000 de construcţii, în Bucureşti fiind identificate peste 5.000 de construcţii cu grad de risc seismic ridicat, dintre care 392 clădiri multietajate sunt în clasa de risc seismic I.

În ultimii 18 ani, la nivelul întregii ţări au fost finalizate lucrări de consolidare la doar 14 clădiri, dintre care 12 în Bucureşti, pentru celelalte blocuri nefiind primite solicitări din partea proprietarilor.

În urmă cu un an, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, lansa un apel către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ministerul Culturii şi primăriile de sector pentru o "cooperare mai strânsã" şi urgentarea procedurilor de reabilitare a blocurilor încadrate în clasa de risc seismic ridicat.

Un document guvernamental obţinut şi prezentat de MEDIAFAX în noiembrie 2006 releva că fondurile pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic sunt estimate la 13 miliarde euro, din care 350 milioane euro pentru lucrări de primă urgenţă la reabilitarea structurii de rezistenţă şi refacerea instalaţiilor.

Alte fonduri de 5,3 miliarde euro sunt necesare pentru consolidarea clădirilor construite înainte de 1963, încadrate în clasele I şi II de risc seismic, iar 7,3 miliarde euro reprezintă necesarul pentru consolidarea blocurilor realizate în perioada 1963-1977.

Sumele au fost calculate pentru soluţii de tip minimal, existând posibilitatea ca nivelul costurilor sã fie majorat în funcţie de gradul de avarie, înălţimea clădirilor şi necesităţile de intervenţie pentru reabilitarea imobilelor.

Documentul releva că experţii tehnici au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic al clădirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes naţional, deoarece un potenţial cutremur de tipul celui înregistrat în 1940 sau 1977 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp a structurilor de rezistenţă şi creşterii numărului de imobile grav afectate de seisme.

Clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în municipiul Bucureşti, în judeţele aflate sub influenţa zonei sesimologice din Vrancea, în Banat şi zona Făgăraşului.

Ritmul scăzut al contractării şi finalizării lucrărilor de consolidare este explicat de autorităţi şi prin dificultatea cu care sunt obţinute acordurile proprietarilor pentru efectuarea lucrărilor de intervenţie.