Hancescu: Miniştrii Remus Pricopie şi Doina Pană ne-au cerut să avem răbdare

Declaraţiile au fost făcute de Hancescu după protestul personalului din învăţământ ce a avut loc miercuri în Capitală.

"Ministrul Remus Pricopie (ministrul Educaţiei, n.r.) şi ministrul pentru Dialog Social, Doina Pană, cu care ne-am întâlnit la Guvern, ne-au asigurat, încă o dată, de bunele intenţii ale USL şi ne-au cerut să avem răbdare, că acum suntem cu toţii într-o situaţie grea. Dar oamenii nu mai au răbdare şi, dacă nu se va întâmpla ceva concret legat de salarizare, aşa cum oamenii din Piaţa Victoriei au cerut, este foarte posibil să se ajungă la grevă generală", a mai spus Hancesu.

Totodată el a precizat că, în perioada imediat următoare, va fi organizat un referendum în rândul membrilor FSLI în ceea ce priveşte declanşarea unei greve generale.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a organizat,miercuri, în Capitală un marş la care au participat peste 7.000 de persoane. Protestul s-a încheiat în Piaţa Constituţiei, la ora 14.00, nefiind înregistrate incidente.

La protest s-au adunat miercuri dimineaţă, în Piaţa Victoriei, dascăli din Capitală şi din numeroase judeţe, care au venit cu fluiere, steaguri şi pancarte cu mesaje printre care "Fără şcoală = popor analfabet" şi "Respectaţi resursa umană din educaţie sau va pleca".

Unul dintre profesori, îmbrăcat ca un cerşetor, a avut un banner pe care scria "Murim noi, muriţi şi voi".

Manifestanţii au scandat "Solidaritate!", "Grevă generală!", "Fără educaţie, moare orice naţie", "Şase la sută!" şi "Legea respectaţi, 6 alocaţi", dar şi împotriva Guvernului - "Guvernul USL e la fel ca PDL", "Mincinoşii!" şi "Jos guvernul mincinos!".

Liderul FSLI, Simion Hancescu, a anunţat că sindicaliştii vor înainta "un apel" la Guvern, prin care cer respectarea programului de guvernare.

Tot Hancescu a spus că săptămâna viitoare ar putea fi organizat un referendum în rândul cadrelor didactice, cu privire la declanşare grevei generale în perioada alegerilor europarlamentare sau înainte de încheierea anului şcolar.

La protest a venit şi liderul Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Mihai Dragoş, care a anunţat că studenţi din Capitală şi din alte centre universitare susţin revendicările profesorilor şi sprijină manifestaţia acestora, printr-o grevă japoneză.

O delegaţie a sindicaliştilor din învăţământ a fost primită, la Palatul Victoria, de către ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, şi ministrul delegat pentru Dialog Social, Doina Pană, pentru discuţii legate de revendicări.

Traficul în Piaţa Victoriei a fost blocat parţial, circulaţia fiind dirijată de mai mulţi poliţişti de la Rutieră.

De la Guvern, peste 7.000 de cadre didactice au plecat în marş spre Parlament, manifestanţii din primul rând al coloanei purtând tricouri inscripţionate cu litere care formează mesajul "SALVAŢI EDUCAŢIA".

Traseul marşului a fost Calea Victoriei - Pod Naţiunile Unite - bd. Naţiunile Unite - bd. Libertăţii - Piaţa Constituţiei, circulaţia rutieră fiind restricţionată atât pe acest traseu, cât şi pe străzile adiacente.

La sosirea în Piaţa Constituţiei, sindicaliştii din provincie au fost aşteptaţi de autocarele care i-au adus dimineaţă în Bucureşti. Ultimii care s-au urcat în autocar au fost sindicaliştii din Maramureş, care au purtat la protest clopuri şi care nu au plecat spre casă înainte de a-şi face poze cu Palatul Parlamentului în fundal.

În 30 octombrie, după ce peste 400 de membri ai FSLI au pichetat timp de trei zile sediile Guvernului şi USL, reprezentanţii federaţiei au anunţat că acţiunile nu au dus la niciun rezultat, iar atitudinea guvernanţilor împinge profesorii spre protestul final - greva generală.

Şi sindicaliştii federaţiilor "Spiru Haret" şi "Alma Mater" au protestat în Bucureşti, luni, printr-un pichet la Palatul Parlamentului.

Sindicaliştii FSLI cer alocarea din 2014 a minimum 6% din PIB pentru educaţie, conform articolului 8 din Legea educaţiei, şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ în totalul cheltuielilor de personal din sectorul public.

De asemenea, sindicaliştii cer modificarea Legii educaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte statutul personalului didactic, astfel încât să se elimine discriminările existente în prezent şi să ducă la creşterea calităţii actului de instrucţie şi educaţie şi a gradului de implicare a cadrelor didactice în luarea deciziilor.

Reprezentanţii FSLI susţin că principalele modificări care se impun sunt: reintroducerea normei de predare de 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic care are peste 25 de ani vechime în învăţământ şi gradul didactic I; decontarea cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei; introducerea prevederilor Legii 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau programe educaţionale pe suport electronic; reintroducerea sporului de doctorat; posibilitatea pensionării anticipate, cu cel puţin trei ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea cuantumului pensiei; acordarea gradaţiei de merit şi pentru personalul didactic auxiliar, precum şi introducerea posibilităţii dobândirii de către cadrele didactice a celei de-a doua specializări, prin programe de conversie profesională, cu finanţare de la bugetul de stat.

Sindicaliştii mai cer adoptarea unei legi de salarizare prin care salariile profesorilor debutanţi să crească cu 50 la sută, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcţiei didactice şi cel minim să fie de 2:1.

"Aceasta este singura soluţie pentru ca meseria de dascăl să devină motivantă şi tinerii performanţi să fie atraşi către cariera didactică", susţin reprezentanţii FSLI.

Aceştia au mai arătat că se impune majorarea salariilor personalului nedidactic, având în vedere faptul că actualele venituri ale acestei categorii de salariaţi "le permit un trai sub limita de subzistenţă".

Sindicaliştii mai cer depolitizarea învăţământului, în sensul că, în dobândirea funcţiei de director al unităţii de învăţământ, rolul determinant să revină colectivului unităţii, şi nu factorilor politici.

De asemenea, FSLI mai cere regândirea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor, în sensul de a se pune accent pe latura formativă şi nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoştinţele dobândite, pentru a face faţă cerinţelor în schimbare şi competiţiei de pe piaţa forţei de muncă.

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) a anunţat miercuri că susţine acţiunile de protest ale profesorilor, desfăşurate în scopul creşterii finanţării sistemului educaţional, prin acordarea a 6% din PIB pentru educaţie.

(Serviciul Foto al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)