Harghita: Circa 200 de persoane, la manifestările organizate la 70 de ani de la Dictatul de la Viena

Sâmbătă, la ora 13.00, treizeci de husari veniţi din zona Ciucului de Jos s-au întâlnit în faţa Gării din Miercurea Ciuc, de unde au pornit într-un marş călare spre centrul municipiului, pentru a ajunge în Piaţa Cetăţii, în faţa Primăriei.

În afară de husari, din partea organizaţiei "Mişcarea Tinerilor din 64 de Comitate" (HVIM) participă la manifestări aproximativ zece tineri, îmbrăcaţi în tricouri negre şi purtând în mâini steaguri ale Ungariei Mari, precum şi zece vârstnici, aparţinând Ordinului Vitejilor din Ungaria, ei fiind îmbrăcaţi în robe negre şi având pe umăr stema Ungariei Mari.

La manifestare participă şi primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, care a ţinut un scurt discurs, prezentând importanţa evenimentului din urmă cu 70 de ani.

Programul va continua în faţa Primăriei din Miercurea Ciuc cu recitări de versuri şi cântece patriotice maghiare.

La eveniment asistă aproximativ 130 de persoane.

Seara, începând de la ora 19.00, în Casa de Cultură Municipală, istoricul ungar Tompa Laszlo va susţine o prelegere intitulată "Viaţa lui Horthy".

Manifestarea menită să marcheze împlinirea a 70 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena şi de la intrarea trupelor fascisto-horthyste conduse de Horthy Miklos în Miercurea Ciuc, la 11 zile după semnarea Dictatului de la Viena (30 august 1940), este organizată, la Miercurea Ciuc, de organizaţia maghiară "Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate" (HVIM).

Manifestarea a fost autorizată de Primărie, Poliţie şi Jandarmerie şi a stârnit controverse în rândul politicienilor locali.

Vineri, preşedintele grupului parlamentar al PSD Mircea Duşa a cerut statului român să reacţioneze împotriva oricărei manifestări de acest fel.

"Sunt stupefiat şi este de neînţeles că o astfel de manifestare a primit aviz favorabil atât de la municipalitate, cât şi de la poliţie şi jandarmerie. A se permite o aniversare cu fast a momentului invadării Transilvaniei care a avut drept consecinţă, până la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, comiterea a mii de atrocităţi şi drame generate de fascismul hortyst şi, mai mult de atât, ca Horthy, un criminal de război condamnat de o lume întreagă pentru ororile pe care le-a comis, să fie elogiat într-o Casă de Cultură, mi se pare sfidător şi batjocoritor la adresa ţării. Fac un apel ferm la instituţiile statului să reacţioneze, conform legii şi să apere valorile sale de drept", declara Mircea Duşa.

În replică, prefectul judeţului Harghita, Ladanyi Laszlo Zsolt, spunea că manifestarea nu are de ce să stârnească controverse de vreme ce a fost aprobată de Primăria Miercurea Ciuc, dar a adăugat că "este important ca ea să se desfăşoare în condiţii de legalitate", chiar dacă el, în calitate de persoană publică, nu este de acord cu manifestările de tip extremist.

"Ca persoană publică, pot să spun că nu sunt de acord cu niciun fel de manifestări extremiste, din orice parte ar veni. Consider că problemele noastre, ale tuturor locuitorilor judeţului, sunt aceleaşi şi convieţuirea paşnică este cea mai importantă", spunea Ladanyi Laszlo Zsolt.

Deputatul UDMR de Harghita Korodi Attila declara, la rândul său, că Horthy Miklos nu este un personaj atât de negativ cum l-au prezentat istoricii, ci că este unul mai degrabă controversat, afirmând că manifestarea de sâmbătă de la Miercurea Ciuc naşte controverse nu la nivel de eveniment istoric, ci din cauza organizatorilor.

"Aşa cum Antonescu este considerat o firgură controversată şi despre Horthy se poate spune acelaşi lucru. Problema cu manifestarea de mâine (sâmbătă - n.r.) este aceea că este organizată de Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, care nu face decât să aducă tensiuni", preciza Korodi Attila.

Korodi a spus că "românii nu ar trebui să se teamă, pentru că astfel de manifestări sunt periferice şi dacă liderii maghiari reuşesc să pună la punct organizaţiile extremiste, atunci nu este nicio problemă pentru că ele vor rămâne în zona periferică izolată".

Preşedintele PCM, Szasz Jeno, afirma, la rândul său, că demersul tinerilor din HVIM este unul greşit, menit să creeze tensiuni iteretnice nedorite într-o Europă unită.

"Eu sunt de părere că trebuie să cunoaştem trecutul aşa cum a fost el, în mod real şi obiectiv, dar nu trebuie să ne lăsăm traşi în urmă de momentele negative ale acestuia. Asta nu înseamnă că, în 2010, astfel de evenimente au un mesaj de reîntregire sau unul revizionist, însă nu trebuie să răsfoim paginile istoriei astfel încât să îi deranjăm pe alţii. Cei care fac asta, probabil că greşesc. Într-o Europă unită suntem sortiţi la colaborare, ar trebui să vorbim de viitorul nostru comun şi ar trebui să găsim înţelegere şi sprijin din partea majorităţii în privinţa codificării drepturilor colective ale comunităţii maghiare", declara Szasz Jeno.

În 30 august 1940, la Viena a fost luată decizia asupra soartei Transilvaniei prin intermediul miniştrilor de externe ai Germaniei şi Italiei. Potrivit Dictatului de la Viena, partea nordică a teritoriului revenea Ungariei, iar cea de sud rămânea României. O lună mai târziu, trupele ungare au intrat în Ardealul de Nord.