Harnagea declara că s-a întâlnit o singură dată cu Vîntu, care şi-a cerut scuze că l-a bănuit

Începînd cu data de 10 decembrie 2001, ziarele România Liberă, Evenimentul Zilei şi Cotidianul au publicat articole în care se arăta că jurnaliştii intraseră în posesia unor casete audio ce conţineau înregistrarea unei discuţii a unui anume Nelu Legiune "privind efectuarea unor acte preparatorii pentru asasinarea fostului director al Serviciului de Informaţii Externe, Cătălin Harnagea".

În vederea lămuririi acestor aspecte, Direcţia Poliţiei Judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei a constituit, la data de 1 februarie 2002, dosarul penal 122.503, care a fost înregistrat la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică cu numărul 104/P/2002.

Atât redacţia ziarului Evenimentului Zilei, cât şi Cătălin Harnagea au predat organelor de poliţie câte o casetă audio.

Cu privire la provenienţa acestora, reprezentanţii cotidianului au precizat că bunul a fost lăsat la redacţie de o persoană necunoscută, iar Cătălin Harnagea a afirmat că l-a găsit în cutia poştală a "Fundaţiei pentru Progres", al cărei preşedinte era.

Pentru stabilirea situaţiei de fapt, s-a cerut atât redacţiei ziarului, cât şi Serviciului de Informaţii Externe să pună la dispoziţie casetele originale cu înregistrarea convorbirii "despre actele preparatorii pentru uciderea lui Cătălin Harnagea", iar conţinutul casetelor a fost redat în formă scrisă.

Procurorii spun că Harnagea, în declaraţia dată organelor de poliţie, spunea că îl cunoaşte personal pe un individ - întâlnit în clubul Karma - care i-a relatat că fusese contactat de o persoană, pe care o cunoştea de mai mult timp, care i-ar fi spus că Vîntu îi ceruse să caute "asasini profesionişti" care să execute un contract plătit - care avea drept obiect asasinarea mai multor personaje.

"După un an, am aflat din surse apropiate lui Sorin Ovidiu Vîntu că valoarea acelui contract ar fi fost de 1 milion de dolari", a spus Harnagea anchetatorilor.

Harnagea l-ar fi pus în legătură pe individul care îi dăduse informaţia cu un colonel care lucra în Direcţia de Crimă Organizată din cadrul Directiei Generale de Contraspionaj a SIE (..), care ulterior l-a informat periodic despre stadiul investigaţiei şi dacă apăruseră informaţii noi.

"În legătură cu această investigaţie, deşi eu aveam calitatea de director al SIE, nu am considerat că este cazul să fie sesizate organele de urmărire penală pînă la conturarea unui material informativ complet care să susţină solicitarea unor autorizaţii de ascultare a convorbirilor telefonice", spunea Harnagea, precizând că din informările unui general SIE a aflat că, în continuare, se cerea găsirea unor asasini profesionişti pentru uciderea sa şi a altor persoane.

Harnagea a precizat că în luna noiembrie 2001 a primit, în cutia de scrisori a Fundaţiei pentru Progres (unde îşi desfăşura atunci activitatea, în calitate de preşedinte) "o casetă audio, cu un conţinut de aproximativ 10-15 minute, care reda conversaţia dintre doi bărbaţi care ar fi plănuit uciderea sa".

O copie a casetei a fost dusă de Harnagea şefului SIE de atunci, Gheorghe Fulga, căruia i-a spus să o asculte şi, potrivit legii, să dispună o anchetă.

"I-am adus la cunoştintă că mai existau informaţii în arhivele SIE cu privire la cele ce îmi fuseseră relatate în anul 2000. Fulga mi-a spus că va face toate demersurile legale. Menţionez că nu am sesizat nici de această dată alte organe ale statului (cu excepţia SIE) despre tentativa de ucidere ce mă avea drept ţintă. (..) Arăt că, de la data încetării mandatului de director al SIE, cu excepţia casetei menţionate, nu am primit niciun fel de alte ameninţări la adresa mea sau a familiei, sub nici o formă", a explicat anchetatorilor Harnagea.

În ceea ce priveşte relaţiile sale cu Vîntu, Harnagea a spus că l-a întâlnit o singură dată, "din câte" reţine, în anul 1999, când îndeplinea funcţia de director al SIE.

"Am fost sunat de Sorin Ovidiu Vîntu, care m-a rugat să avem o întâlnire, eu accepând şi invitându-l la sediul SIE. Acesta a venit în aceeaşi zi, iar discuţia a durat aproximativ două ore, axâdu-se pe diferite subiecte. Printre altele, a dorit să-mi ceară expres scuze pentru faptul că m-a bănuit nejustificat de a fi fost implicat în dejucarea afacerilor sale. Până în prezent, nu m-am mai întâlnit cu Sorin Ovidiu Vîntu. Nu sunt cu acesta în relaţii de duşmănie, nu am încheiat niciodată afaceri cu el şi nu am a vut niciun amestec în viata lui privată", a precizat în declaraţia sa Harnagea.

Un martor a relatat anchetatorilor că nu îl cunoaşte "personal pe …", dar că în toamna anului 2000 a fost contactat de Cătălin Harnagea, care i-a spus că "unitatea deţine unele informaţii din care reieşea un complot de asasinat", fiind şi martorul pe listă, bănuind că datele vin dinspre Sorin Ovidiu Vîntu şi i-a recomandat să fie atent.

O altă persoană audiată în dosar - care a dat organelor de poliţie declaraţii olografe la datele de 13 decembrie 2001, 20 decembrie 2001, 19 februarie 2002, 27 februarie 2002, 1 martie 2002 (cînd s-a prezentat împreună cu un apărător ales) şi 20 mai 2002 - "a negat în mod constant implicarea sa în vreo activitate care ar fi avut drept scop uciderea lui Cătălin Harnagea, susţinând, în consecinţă că nu vocea sa este înregistrată pe caseta audio în cauză".

"Deşi în declaratia sa din data de 13 decembrie 2001, … a afirmat că este de acord să fie testat la poligraf şi să efectueze expertiza comparativă a înregistrării de pe casetă, pe baza probelor sale de voce, ulterior, la data de 20 decembrie 2001 a declarat că va accepta să fie testat cu detectorul de minciuni numai după începerea urmăririi penale împotriva sa şi prezentarea de către organele de politie a mijloacelor de probă care susţin învinuirea. În declaraţia din data de 19 februarie 2002, … a reiterat refuzul său de a se supune testării la poligraf, iar în declaraţia din 27 februarie 2002 a afirmat că nu doreşte să fie înregistrat pe casetă audio până la începerea urmăririi penale împotriva sa", se arată în rezoluţia procurorilor.

În declaraţia din 1 martie 2002, acesta a precizat că "până la începerea urmăririi penale", nu este de acord cu "proba de voce şi nici cu administrarea oricărei alte probe", deoarece nu a săvîrşit nicio faptă penală, iar Cpp prevede în mod expres condiţiile administrării probelor. În declaraţia din 20 mai 2002, el a afirmat că îşi menţine atât declaraţiile anterioare, cât şi pozitia faţă de testarea comportamentului simulat şi înregistrarea pe casetă audio a vocii sale.

Actul citat invocă declaraţia logodnicei acestuia care spune că ştia că i se ceruse să găseasacă asasin pentru uciderea lui Harnagea, însă sora lui a spus că nu a auzit vreo persoană care să susţină că se pregăteşte vreun atentat împotriva fostului şef al SIE.

Sorin Ovidiu Vîntu a refuzat să dea declaraţie olografă cu privire la presupusa instigare a unei cuiva în uciderea unor persoane printre care şi Cătălin Harnagea.

Vîntu "a refuzat, însă a acceptat ca răspunsurile sale la întrebările ce i-au fost adresate de organele de poliţie să fie consemnate într-un proces-verbal".

Vîntu a susţinut că îl cunoaşte pe cel presupus implicat în atentat din perioada 1997-1998, când prin casa de schimb valutar a acestuia a efectuat mai multe schimburi de bancnote străine şi româneşti, activităţi care nu se mai derulează. Totodată, Vîntu a precizat că pe Harnagea îl cunoaşte din perioada cînd acesta era director al Serviciului de Informatii Externe.

Vîntu a mai afirmat, în concluzie, că nu este implicat sub nicio formă "în tentativa de asasinare a cuiva, nu a comandat aşa ceva, nu i-a cerut lui … să ucidă sau să contacteze ucigaşi pentru persoanele menţionate în presă, iar interesele sale sunt ca aceşti oameni să trăiască pentru a obţine bani de la ei (datorii, procese-daune)". "În final a afirmat că şi în situaţia în care ar fi dorit asasinarea: «… a unui şef de Serviciu de Informaţii, l-aş fi trimis pe … să aranjeze crima... ?!»".

În caz a fost audiat un bărbat care arestat preventiv în penitenciarul Weiterstadt din Germania. "Acesta a relatat despre discuţiile purtate cu … din care ar fi reieşit că Vîntu îi ceruse să caute o persoană care să poată înfăptui «la comandă», în schimbul sumei de 1 milion de dolari uciderea lui Cătălin Harnagea şi a omului de afaceri...", notează anchetatorii.

"În toamna anului 2000, data nu o pot preciza exact, mă aflam în reşedinţa din comuna Corbeanca a lui Vîntu. Era într-o dimineată şi, în acea încăpere, ne aflam doar noi doi. În acel moment, eram un colaborator apropiat al său. La un moment dat, Vîntu mi-a povestit o întâmplare, în cursul căreia ar fi renunţat temporar la intenţia de asasinare a domnilor Cătălin Harnagea şi … Această renunţare s-ar fi datorat indiscreţiei unui intermediar faţă de soţia sa, care ar fi aflat de acest complot. În urma rugăminţilor disperate ale acesteia, Vîntu a amînat punerea în aplicare a planului de ucidere a celor trei persoane sus-menţionate. Detaliile date deVîntu au fost următoarele: costul operaţiunii era de 1 milion de $; asasinul era din afara României. Din cîte îmi aduc aminte era vorba de un cetăţean din Republica Moldova. (...) Eu am început să râd când am auzit ce mi-a spus Vîntu, însă acesta m-a avertizat că vorbeşte serios şi că băietii ăştia adică Harnagea «or muri de mina lui»". (..)", se arată în documentul citat.

În act se susţine că acelaşi aspect a reieşit şi dintr-o discuţie a unui bărbat cu o doamnă, căreia i-a relatat despre faptul că fostul soţ, pe vremea când erau căsătoriţi, i-a vorbit acesteia despre intenţiile lui de asasinare a celor trei. "Totodată, mi-a infirmat o parte din informarea lui Vîntu, conform căreia … 1-ar fi determinat, prin rugăminţi, să renunţe la aplicarea planului de asasinare", mai spune bărbatul.

Pentru a corobora afirmaţiile martorului, fosta soţie a lui Vîntu a fost citată la Parchet, unde a spus că nu doreşte să dea declaraţie în cauză.

Un martor relatează anchetatorilor ceea ce ştia din lumea presei şi a apropiaţilor lui Vîntu referitor la un ordin dat de omul de afaceri privind eliminarea lui Harnagea, întrucât în calitate de şef al SIE, "ar fi pus la cale prăbuşierea FNI".

În aceeaşi zi, martorul l-a abordat direct pe Vîntu care i-a răspuns: "Faptul că s-a aflat nu este decât greşeala lui …, care nu şi-a ales bine oamenii".

Vîntu i-ar mai fi spus matorului că Harnagea este "unul dintre marii săi duşmani şi că, oricum, nu va scăpa nepedepsit".

"Fiind audiat de organele de poliţie, martorul … fost preşedinte-director general al Băncii Române de Scont, a declarat următoarele, în prezenta apărătorului ales: «Din toate discuţiile pe care le-am purtat cu Sorin Ovidiu Vîntu, în perioada 2000-2001, nu a rezultat că acesta ar pune la cale un atentat împotriva fostului director SIE, Cătălin Harnagea, sau să plănuiască uciderea vreunei alte persoane. Este real faptul că, pe Vîntu, l-am văzut, în mai multe ocazii, iritat de campania împotriva sa şi a firmelor sale, declanşată încă din anul 2000 şi că acesta considera că această campanie este instrumentată de mai multe persoane, între care şi Harnagea»", se arată în actul anchetatorilor.

Fostul preşedinte al Băncii de Scont spune că a aflat, în noiembrie 2001, de existenţa unei casete audio privind o discuţie ce ar fi putut fi o dovadă privind planul Vîntu., în contextul unor discuţii purtate la biroul meu de la bancă, din Bucureşti.

Pe de altă parte, Parchetul indică mărturia unei persoane care spune că a fost anunţată de un interlop din Galaţi, care i-a spus că unul dintre "locotenenţii" săi a fost contactat de o persoană din Bucureşti, pentru ca, în schimbul sumei de 100.000 de dolari, să alcătuiască o echipă ce urma să-1 asasineze pe Harnagea, fiind posibilă şi asasinarea sa.

"Locotenentul" a fost identificat de poliţie, acesta, împreună cu Nelu Legionarul au "tranşat afacerea". În acest sens, a fost achiziţionat un pistol cu glonţ, nu se cunoaşte marca, calibrul şi provenienţa, armă ce a fost probată la liziera unei păduri de la marginea oraşului, mai notează sursa citată.

Anchetatorii au stabilit că două persoane au avut intenţia de a înşela şi de a încasa banii, însă nu au întreprins vreo acţiune împotriva celor vizaţi

În dosar se vorbeşte şi de faptul că SAFI s-ar fi prăbuşit tot din cauza lui Harnagea şi a mass-media.

Parchetul a cerut Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe să pună la dispoziţia organelor de urmărire penală toate informaţiile deţinute în legătură cu acest caz.

SRI arată, printr-o adresă din 29 mai 2002, că "din analiza datelor şi informaţiilor deţinute nu se pot trage concluzii care să infirme sau să confirme intenţia lui … de a organiza asasinarea fostului director al SIE, Cătălin Harnagea".

"Coroborînd datele detinute cu declaraţia lui Harnagea, publicată în cotidianul Evenimentul Zilei, la data de 10 decembrie 2001, precum şi cu discuţiile publicate în acelaşi cotidian după caseta înmânată de Harnagea, apreciem că acestea au avut la sfîrşitul anului 2000, iar toate suspiciunile ulterioare asupra lui …, devin irelevante sub aspectul creării convingerii că intentionează să organizeze asasinarea Harnagea", arată SRI.

Totodată, în comunicarea din 19 iunie 2002, SIE precizează: "Serviciul de Informaţii Externe nu deţine alte materiale care să aibă relevanţă în caz, cu excepţia casetei audio primită de la Harnagea în anul 2001 şi care v-a fost transmisă. Cu privire la martorul ... menţionăm că acesta avea o relaţie directă cu Harnagea, căruia îi comunica, personal, diverse aspecte de interes. Contactarea lui … de către un ofiţer al SIE s-a realizat la ordinul fostei conduceri a instituţiei, în cursul întâlnirilor avute în anul 2000, martorul nefăcând nicio referire la o încercare de atentat la adresa lui Harnagea. De asemenea, martorul nu a prezentat ofiţerului materiale audio, video sau scrise care să se refere la o astfel de acţiune".

Parchetul susţine că, în speţă, existenţa acestor acte preparatorii nu a fost confirmată nici de Serviciul Român de Informaţii, nici de Serviciul de Informaţii Externe, la conducerea căruia în perioada în cauză se afla Harnagea, care a şi dispus efectuarea de verificări în acest scop.

De altfel, spune sursa citată, însuşi Harnagea a precizat, în declaraţia dată procurorului, că nu a sesizat organele de urmărire penală competente, întrucât nu se conturase un "material informativ complet" şi că nu a primit "niciun fel de alte ameninţări la adresa sa sau a familiei, sub nicio formă".

În cea de-a doua perioadă, respectiv toamna anului 2001, când, atât, redacţia cotidianului Evenimentul Zilei, cât şi Harnagea au primit caseta audio în cauză, Harnagea nu se mai afla sub protecţia juridică a articolului 160 Cp. Astfel, existenţa unei fapte penale va avea în vedere îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.20 alin.1-2 Cp, raportat la art.175 lit.f Cp. (...)

"Din cuprinsul actelor premergătoare efectuate în cauză nu a rezultat existenţa unei puneri în executare a hotărârii de a-l ucide pe Harnagea, în consecinţă, nici tentativa la infracţiunea de omor calificat nu există. Existenţa unei relaţii de prietenie sau de afaceri între … şi Vîntu, precum şi faptul că acesta din urmă ar fi afirmat, conform susţinerilor unora dintre persoanele audiate în cauză, că îl va omorî pe Harnagea nu au aptitudinea, prin ele însele, de a atrage aplicarea în speţă", a dispoziţiilor procedurii penale, mai arată sursa citată.

Astfel, Parchetul instanţei supreme a dispus, în 9 ianuarie 2003, neînceperea urmăririi penale sub aspectul tentativei la infracţiunea de atentat care pune în pericol securitatea statului, prevăzută de art. 173 alin. 2 Cp, raportat la art. 160 Cp şi sub aspectul tentativei la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 Cp, raportat la art. 175 lit. f C.pen., întrucât faptele nu există.

Cătălin Harnagea a readus în discuţie, într-un interviu publicat luni de cotidianul Evenimentul Zilei, subiectul privind eliminarea sa de către Sorin Ovidiu Vîntu, în contextul în care omul de afaceri a fost arestat pentru că l-ar fi ajutat pe Nicolae Popa, preşedintele Gelsor (societate controlată în 2000 de către Vîntu-n.r.), să scape de justiţie. Şi Dan Andronic a susţinut pe blog, citând un raport al jurnaliştilor de la România Liberă, că s-ar fi aflat pe lista neagră a lui Vîntu, alături de jurnalistul Petre Mihai Băcanu şi de omul de afaceri Costel Bobic. Potrivit acestui raport, "intermediarul găsit de Vântu pentru a aranja asasinatele este Călin Mailat, un personaj din lumea interlopă aflat în solda lui SOV" şi "numai pentru asasinarea lui Harnagea a plătit 70.000 de dolari".

Nicolae Popa a fost condamnat la 15 ani de detenţie pentru fraudarea a peste 300.000 de investitori ai FNI., el fiind prins de Interpol în 2 decembrie 2009, la Jakarta. Popa urmează să fie extrădat autorităţilor române.