Herald Scotland: O sută de mii de câini fără stăpân ar putea fi măcelăriţi în Bucureşti

Cotidianul Herald Scotland scrie, în ediţia de duminică, despre propunerea legislativă de a eutanasia câinii fără stăpân, înaintată de prefectul Bucureştiului, Mihai Atănăsoaei.

Articolul se deschide cu titlul: "Mai mult de 100.000 de câini vagabonzi ar putea fi măcelăriţi într-o singură noapte pe străzile neprietenoase din Bucureşti". În continuare este prezentată propunerea prefectului Bucureştiului, dar şi controversele generate de aceasta.

"În România măsura este dezbătută intens, fiind contestată de mulţi. Cu toate acestea, câinii comunitari, care adesea trăiesc în haite, se află pe străzile Bucureştiului de câţiva ani. Atacurile acestora asupra oamenilor nu sunt ceva neobişnuit şi sunt văzute ca parte din lupta crâncenă pentru supravieţuire. Anul trecut au fost muşcate 11.416 persoane, alte 2.175 de atacuri fiind raportate în primele trei luni ale acestui an. Recent, un om de afaceri japonez a fost victima unui atac al câinilor vagabonzi şi a murit în urma rănilor. Animalele sunt de multe ori bolnave şi purtătoare de rabie", se spune în articol.

Cotidianul face referire şi la acţiunile organizaţiilor care se ocupă de protecţia drepturilor animalelor, pentru a împiedica eutanasiera animalelor, dar apreciază că protestele acestora nu au avut un impact prea mare într-un oraş cu 1,8 milioane de locuitori.

Potrivit articolului din Herald Scotland, soluţia prefectului la "problemele sanitare ale oraşului" ar putea fi aprobată, deşi reprezentanţii organizaţiei PETA cred că propunerea este deopotrivă "crudă, ineficientă, neproductivă, şi pe termen lung, mult mai costisitoare".

Subiectul câinilor comunitari este ancorat în trecutul comunist al României, articolul făcând şi o scurtă descriere istorică a creşterii numărului acestora în Bucureşti.

"Subiectul câinilor vagabonzi este cu atât mai încărcat emoţional în România cu cât este moştenire a unuia dintre cele mai crude acte ale regimului comunist. Sub conducerea dictatorului Nicolae Ceausescu şi a planului megaloman al construcţiei socialiste, multe cartiere din capitală au fost trecute sub roţile buldozerelor în 1980, pentru a face loc Casei Poporului, o clădire cu 1.000 de încăperi. În Bucureşti dar şi în alte oraşe din ţară, casele tradiţionale au fost demolate şi zeci de mii de persoane au fost forţate să se mute în blocuri impersonale. Acestea nu au avut la dispoziţie mai mult de trei zile pentru a împacheta şi a-şi schimba domiciliul, lăsând în urmă câinii care nu aveau voie să locuiască «în noile construcţii ale viitorului». Câinii abandonaţi s-au adaptat rapid la jungla urbană şi s-au înmulţit exponenţial".

Ziarul scoţian mai menţionează şi donaţiile actriţei Brigitte Bardot, pe care o numeşte "îngerul păzitor" al câinilor comunitari din Bucureşti şi care susţinea mai mult de 22 de adăposturi. Actriţa a renunţat însă anul trecut să mai furnizeze asistenţă şi suma de trei mii de euro lunar pentru fiecare adăpost, când a aflat că banii se duceau către piaţa neagră.

De asemenea, în articol se face referire şi la poziţia oficială a organizaţiei PETA, una dintre cele mai importante ONG-uri la nivel global pentru drepturile animalelor, care a hotărât să sprijine grupurile de activişti din România.

"Castrarea este singura soluţie pe termen lung de a reduce eficient, dar şi într-o manieră umană numărul câinilor vagabonzi", a declarat Nadja Kutscher, reprezentant PETA.

În cele două programe de eutanasiere anterioare, numărul câinilor fără stăpâni a fost redus cu 150.000 de exemplare, dar în prezent numărul acestora a crescut din nou, ajungând la 100.000.

Cotidianul mai notează că un factor inedit în lupta pentru protejarea câinilor a fost intervenţia controversatului lider al Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, care s-a opus eutanasierii în masă.

"În încercarea de a se poziţiona în zona morală, Vadim Tudor a condamnat decizia prefectului, numind-o încălcare a drepturilor animalelor, aşa cum sunt prevăzute în legislaţia europeană. Tudor, care ar vrea, dacă ar fi posibil, să deporteze din România fiecare ungur sau rom, a calificat propunera prefectului ca «necreştină şi inacceptabilă moral»", se mai spune în articol, care citează şi răspunsul dat de prefect liderului PRM.

În încheiere, analiza menţionează recomandarea făcută de World Health Organisation autorităţile din Sofia, care se confruntă cu probleme similare, potrivit căreia "sterilizarea şi întoarcerea pe străzi" este singura soluţie eficientă pentru câinii fără stăpân din Balcani.