Insomnia afectează între 10 şi 30% din populaţia generală, iar femeile sunt afectate de o dată şi jumătate mai mult decât bărbaţii, începând de la pubertate, asta pentru că hormonii sexuali joacă un rol în reglarea somnului.
În timpul menopauzei, scăderea bruscă a estrogenului şi progesteronului, care favorizează adormirea şi continuitatea somnului, duce la o apariţie a tulburării.
Înclinaţia mai mare a femeilor de a dezvolta tulburări precum anxietatea şi depresia contribuie, de asemenea, la această tulburare, rezultând simptome în timpul zilei, cum ar fi iritabilitate uşoară, somnolenţă, neatenţie, motivaţie slabă şi schimbări de dispoziţie care interferează cu activităţile sociale, de muncă şi de familie.
Totuşi, femeile nu trebuie să se resemneze: un studiu pe 66.122 de femei urmărite timp de 16 ani cu verificări semestriale, publicat în revista Hypertension de către cercetătorii de la Spitalul Brigham and Women’s din Boston, condus de Eva Schernhammer, deschide porţile unei noi posibilităţi de intervenţie şi control al insomniei printr-un factor care poate fi modificat cu ajutorul medicului: hipertensiunea arterială, care la femei s-a dovedit a fi strâns legată de insomnie.
Nu numai atât: tulburările de somn pot deveni şi invers un semn al riscului de hipertensiune arterială, deoarece corelaţia strânsă găsită între cele două tulburări oferă posibilitatea unui marker precoce pentru o boală care afectează femeile la o vârstă din ce în ce mai tânără (în jurul vârstei de 30 de ani).
Studiul american a constatat că riscul de hipertensiune arterială a fost mai mare la cei care au dormit ≤5 ore, în timp ce a fost mai mic la femeile care au dormit 7-8 ore şi zero la cele care au dormit cel puţin 9 ore. Trezirea devreme nu a fost asociată cu acest risc şi nici nu s-au observat corelaţii cu performanţa joburilor de noapte, situaţii care pot altera ritmurile automate de veghe şi somn.
Prin urmare, dacă cele două tulburări sunt atât de interconectate, controlul tensiunii arteriale poate fi adăugat la numeroasele tratamente anti-insomnie cunoscute astăzi.
Pe lângă numeroasele medicamente disponibile, pe care doar medicul ştie să le aleagă şi să le gestioneze de-a lungul timpului în funcţie de nevoile pacientului individual, se aplică în mod consecvent şi aşa-numitele reguli de igienă a somnului: regularitatea orelor de culcare şi cină, abstinenţa de la băuturi (cafea, alcool) sau expunerea la stimuli luminoşi (tablete, computere).
La aceste indicaţii se adaugă şi controlul tensiunii arteriale. Iar screening-ul somnului poate deveni o măsură utilă pentru a identifica la timp pe cei care prezintă un risc mai mare de hipertensiune arterială.