Hoia-Baciu, una dintre cele mai faimoase păduri din România, a căzut pradă tăierilor de copaci. Poiana Rotundă, cunoscută pentru „fenomene paranormale”, ar putea deveni legendă | FOTO

Câteva mii de turişti străini, veniţi din toate colţurile lumii, au vizitat în ultimii ani Pădurea Hoia-Baciu şi Poiana Rotundă de aici, pe motiv că este un centru al paranormalului. Unii au mers mai departe cu teoriile şi au speculat că aici ar fi existat şi viaţă extraterestră.

Alex Surducan, ghid şi fondator al Aosciaţiei “Romania – Your Lifetime Experience” (RYLEx), este omul care i-a plimbat pe turişti şi a petrecut zeci de ore, pe timp de zi şi de noapte, în pădure. Este şi cel care a semnalat, în ultimele zile, tăieri de copaci care continuă să afecteze zona şi să pună în adevărat pericol obiectivul turistic.

"Poiana Rotundă este cea mai căutată din pădure, acolo vin turiştii tot timpul. Este destul de distrusă acum, o parte din zidul de vegetaţie e distrus, arată oribil. Sper să se refacă până la primăvară, când începe sezonul turistic, dar nu ştiu cât. Am văzut că a apărut un drum forestier nou, s-au rupt copacii, vegetaţia care înconjura Poiana Rotundă. Au trecut cu remorcile şi tractoarele. Arată urât, chiar eram cu un turist în zonă când am văzut, arăta ca după război. Am văzut acum şi copacii tăiaţi la un metru şi jumătate distanţă de pământ, cei pe care i-am postat pe Facebook recent", a declarat pentru MEDIAFAX Alex Surducan.

Foto: Facebook/Documentar „The Hoia-Baciu Forest - Truth or Legend?”

Ghidul spune că o parte dintre copacii tăiaţi au fost marcaţi, dar e dificil de spus cu siguranţă dacă acele marcaje au fost făcute legal.

"Au fost marcaţi anul trecut copacii care s-au tăiat acum, nu ştiu cât de legal s-au marcat. Am făcut sesizări, inclusiv la Primăriile Baciu, Floreşti şi Cluj-Napoca, şi la ONG-uri de specialitate", precizează Alex Surducan.

Acuzaţii de abuz în serviciu

ONG-ul la care s-a apelat este Asociaţia Cinegetică pentru Cercetarea Habitatelor Valori Superioare, iar Horea Petreuş, silvicultor şi reprezentant al acestei asociaţii, susţine că marcajele reprezintă un "abuz în serviciu".

"În proporţie de peste 95% ce se întâmplă acolo este ilegal. Datorită faptului că pădurea este la o distanţă mică de o comunitate aşa mare cum e Clujul ea intră sub formă de gestiune a pădurilor de protecţie. Asta presupune să se extragă doar arbori bolnavi, putrezi sau deterioraţi. Ori peste 95% din ce se extrage de la Hoia este arbore tânăr şi perfect sănătos. Am fost în teren şi am constatat asta ca şi specialist, ca silvicultor. Cei care au făcut marcările, reprezentanţi ai Ocolului Silvic Cluj, au făcut un abuz în serviciu. Nu se justifică arborii marcaţi de dânşii, contravin Codului Silvic. Ori dânşii trebuie să respecte în primul rând legea, iar ei încalcă flagrant această lege. Se taie şi ilegal din mai multe părţi", a explicat Petreuş, pentru MEDIAFAX.

Foto: Facebook/Documentar „The Hoia-Baciu Forest - Truth or Legend?”

Acesta spune că autorităţile, de la Consiliul Judeţean la Ocolul Silvic la primării, nu vor să îşi asume responsabilitatea.

Un alt susţinător al protejării arborilor din pădurea Hoia-Baciu este deputatul Adrian Dohotaru, care militează pentru transformarea zonei într-un bun public, astfel încât să nu mai poată fi afectată de tăieri, legale sau ilegale.

"Pădurile din preajma oraşelor mari trebuie să devină păduri de recreere, de agrement, nu de exploatare. Doar la Cluj, mii de clujeni ies în weekend, dimineaţa sau după-amiaza la pădure, iar aceste păduri trebuie protejate mai bine, mai ales că nu prea avem parcuri în oraş. Astfel, pădurile devin plămânii verzi ai oraşelor. E valabil nu doar pentru Cluj, ci şi pentru celelalte oraşe din România unde problemele sunt similare", spune deputatul clujean.

„Pădurea nu mai e un bun al întregului popor”

Adrian Apostoaie, şeful Ocolului Silvic Cluj, a declarat pentru MEDIAFAX că în zonă se taie lemne atât legal cât şi ilegal.

„Acolo sunt proprietăţi private, proprietarii, din Suceagu, au dreptul până la 5mc de tăieri normale, pe care le autorizăm după ce le marcăm. Legea le dă dreptul", a explicat Adrian Apostoaie.

Foto: Facebook/Documentar „The Hoia-Baciu Forest - Truth or Legend?”

Acesta îi ia peste picior pe cei care susţin că sunt marcaţi şi tăiaţi arbori sănătoşi din pădure.

„Culmea e că cei bolnavi şi strâmbi au valoare acolo”, spune Apostoaie.

Legat de acuzaţiile de abuz în serviciu, şeful Ocolului Silvic spune că cei care încalcă legea sunt cei care intră pe proprietatea privată. "Noi lucrăm cu ei (ONG-urile – n.red.), dar au dreptate până la un anumit punct. Oamenii (proprietarii - n.red.) au dreptul la 5mc pe an, sunt proprietari de pădure. Ei (ghizii, ecologiştii - n.red.) când intră în pădure ar trebui să întrebe pe care proprietate calcă? Pot veni proprietarii să-i scoată afară de acolo. Pădurea Hoia are 475 de hectare, din care 207 hectare sunt private, restul de stat. Jumătate din pădure este privată, zona cu Poaia Rotundă e tot privată", punctează Apostoaie.

Soluţia văzută de acesta este despăgubirea proprietarilor de către primăriile de care ţin zonele respective, astfel încât să nu mai fie tăiaţi copacii.

"Ori să le dea bani de lemne, ori cei care se plimbă să plătească o taxă. Eu în Austria când am intrat în pădure imediat m-a scos afară. Pădurea nu mai e un bun al întregului popor, asta a rămas o treabă mai veche", a conchis şeful Ocolului Silvic.

Foto: Facebook/Documentar „The Hoia-Baciu Forest - Truth or Legend?”

Potrivit acestuia, tăierile ilegale care au avut loc în zonă – 62 de arbori – sunt investigate, iar patru persoane au ajuns la Poliţie în luna ianuarie.

Legende, fenomene paranormale şi OZN-uri

Pădurea Hoia-Baciu a fost întotdeauna un tărâm al legendelor, unii oameni din zonă vorbind despre iele şi strigoi care apar în noaptea de Sânziene şi îi răpesc pe cei care se încumetă să intre. Însă zona Hoia-Baciu a devenit cu adevărat cunoscută ca centru al fenomenelor paranormale după apariţia, în anii ’60, a unor fotografii cu ceea ce era descris ca fiind un OZN – un obiect zburător neidentificat.

Ulterior, fenomenele paranormale, care includ lumini sau măsurători radiologice, au fost studiate şi publicate de diferiţi pasionaţi de paranormal.

Copacii încolăciţi, Poiana Rotundă şi fenomenele inexplicabile din zonă au făcut ca pădurea să atragă atenţia presei internaţionale, iar publicaţii precum BBC, The Guardian sau The Independent au dedicat spaţii editoriale pădurii din Cluj. Zona a fost inclusă în mai multe topuri cu locuri „bântuite”, iar asta i-a fascinat pe turiştii căutători de senzaţii tari.

Foto: Facebook/Documentar „The Hoia-Baciu Forest - Truth or Legend?”

„Noi facem tururi ghidate în zonă, interesaţi sunt în special turiştii străini, care nu ştiu sau se încumetă să se orienteze noaptea prin pădure. Printre primii care au venit au fost din Australia, mai curajoşi, au fost în urmă cu cinci ani. Apoi au venit mai mulţi americani, asta după ce într-un tur a venit stră-strănepotul lui Bram Stoker, cel care a scris Dracula, şi care a devenit un ambasador al pădurii şi a asociaţiei noastre. În ultimii doi ani au venit foarte mulţi europeni. Numai anul trecut am oferit informaţii la peste o sută de grupuri din toată lumea, inclusiv din Asia - Tawain, China, Japonia. La început au fost, într-adevăr, oameni pasionaţi de paranormal, acum ne caută curioşi sau care vor să puncteze şi acest tur ghidat când se află în zonă”, spune Alex Surducan, ghidul asociaţiei RYLEx.

Turul ghidat include o plimbare prin pădure, pe timp de zi sau pe timp de noapte, poveşti, exerciţii de orientare, identificarea urmelor sau animalelor.

Fără să dea prea multe detalii şi să strice surpriza viitorilor turişti, Alex spune că cei care aleg să meargă într-un astfel de tur ghidat află despre legendele ce privesc pădurea Hoia-Baciu - de la cele româneşti, despre iele şi strigoi, la cele mai recente despre extratereştri sau experienţe trăite personal de cei din asociaţie sau de alţi turişti. Nu în ultimul rând, turiştii află şi ce se află în spatele sunetelor care i-ar putea speria într-o pădure şi cum să reacţioneze.

Alex Surducan şi o echipă de jurnalişti şi fotografi din Cluj au realizat inclusiv un documentar intitulat „The Hoia-Baciu Forest - Truth or Legend?”, care a fost proiectat în cinematografele din oraş.