Horaţiu Radu atrage atenţia asupra creşterii numărului de acţiuni ale CE împotriva României

Horaţiu Radu, Agentul guvernamental al României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), a făcut, miercuri, o prezentare a activităţii de reprezentare desfăşurate în lunile august - decembrie 2014, atât în faţa Comisiei Europene, în cadrul acţiunilor în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement procedures), cât şi în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în cadrul celei de-a treia reuniuni a Grupului de Lucru Contencios UE (GLCUE) pe anul în curs, potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX.

Agentul guvernamental a atras atenţia reprezentanţilor instituţiilor participante asupra creşterii numărului de acţiuni declanşate de Comisia Europeană, precum şi a numărului de directive netranspuse. În acest sens, el a solicitat reprezentanţilor instituţiilor membre în GLCUE să ia măsurile necesare pentru transpunerea legislaţiei UE restante şi pentru clasarea acţiunilor declanşate.

De asemenea, Răzvan Horaţiu Radu a propus instituţiilor reprezentate în GLCUE sa aibă "o atitudine proactivă" în contextul tuturor dosarelor aflate pe rolul CJUE şi să identifice mecanisme apte să asigure atât transpunerea în termen a directivelor UE, cât şi aplicarea corectă a dreptului comunitar.

Agentul Guvernamental gestionează în prezent 69 de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, toate aflate în faza precontencioasă.

MAE precizează că, de la data aderării şi până în prezent, România nu a suferit nicio condamnare în faţa CJUE pentru neîndeplinirea obligaţiilor de stat membru.

Grupul de Lucru Contencios UE (GLCUE) este un grup interministerial permanent format din reprezentanţi ai tuturor ministerelor, dar şi ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, constituit în vederea asigurării unei cooperări interinstituţionale eficiente în pregătirea reprezentării României înaintea CJUE.

GLCUE se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar şi dezbate probleme generale privind reprezentarea, identifică soluţii în vederea cooperării interinstituţionale în această materie şi analizează implicaţiile jurisprudenţei recente a Curţii de Justiţie a UE.