Hossu: Premierul ne-a chemat iar la discuţii pe CM separat de patronate, nu acceptăm decât împreună

Hossu a spus că prim-ministrul Emil Boc şi ministrul Ioan Botiş au chemat, vineri, la Ministerul Muncii, sindicatele la ora 11.00 şi patronatele la ora 12.30, dar sindicatele nu sunt de acord cu întâlniri separate.

"Îi vom transmite premierului o scrisoare prin care îi vom cere să organizeze o întâlnire cu toţi reprezentanţii sindicatelor şi ai patronatelor împreună, nu separat. Dacă nu este de acord cu solicitarea nostră, sindicatele nu se vor prezenta vineri la Ministerul Muncii", a precizat Hossu.

Trimiterea salariaţilor în concediu fără plată 15 zile, introducerea obiectivelor de performanţă sau eliminarea principiilor privind negocierea colectivă sunt câteva dintre modificările Codului Muncii respinse de sindicate şi care, potrivit acestora, vor crea haos, tensiuni locale şi fraudă fiscală.

Confederaţia "Cartel Alfa" arată, miercuri, într-un comunicat de presă, care sunt principalele propuneri de modificare a Codului Muncii pe care sindicaliştii le resping.

Astfel, sindicaliştii nu sunt de acord cu modificarea articolului 40, prin care se instituie dreptul angajatorului de a stabili unilateral obiective de performanţă individuală pentru salariaţi şi criterii de evaluare, arătând că instituirea acestui drept, fără a se preciza un sistem de limitare rezonabilă a obiectivelor de performanţă ce pot fi stabilite, deschide calea către abuzuri.

"Angajatorii vor putea stabili obiectivele în aşa fel încât salariaţii nu vor putea realiza niciodată salariul negociat şi vor putea fi concediaţi cu uşurinţă pentru necorespundere profesională, dacă nu îndeplinesc obiectivele de performanţă", precizează "Cartel Alfa".

Sindicaliştii nu susţin nici propunerea Guvernului prin care se elimină limitarea posibilităţii de prelungire a delegării salariatului doar o singură dată pentru 60 de zile, prevăzută la articolul 44. În opinia acestora, prin această prevedere salariaţii vor putea fi constrânşi să accepte delegări multiple sau permanente, fără ca angajatorul să mai fie obligat la introducerea clauzei de mobilitate în contractul individual de muncă (CIM) şi la plata unor drepturi suplimentare pentru salariatul care munceşte într-un astfel de regim.

Alte prevederi respinse de sindicalişti se referă la acordarea dreptului angajatorului - sub pretextul reducerii temporare a activităţii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare -de a reduce unilateral programul de lucru al salariaţilor de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, precum şi de a trimite salariaţii în concediu fără plată pe o perioadă de 15 zile lucrătoare consecutive pe an, cuprinse în articolul 52, alineate noi 3 şi 4, şi în articolul 53.

O altă propunere pe care sindicatele nu o agreează se referă la concedierile colective şi la criteriile sociale convenite prin contractele colective de muncă pentru departajarea salariaţilor, excluzându-se cu desăvârşire posibilitatea stabilirii prin negocieri colective a unui mix de criterii sau ignorarea obiectivelor de performanţă în cazul unor categorii protejate sau vulnerabile de salariaţi.

Totodată, sindicaliştii "Cartel Alfa" consideră că prin modificarea articolului 72 se elimină din Codul Muncii dreptul de preferinţă la angajare recunoscut salariaţilor concediaţi, în situaţia în care angajatorul îşi reia activitatea mai înainte de trecerea unei perioade de nouă luni după concedierea colectiva, "ceea ce pune în evidenţă încă o dată că modificările propuse servesc acelor angajatori care nu doresc să aibă nicio responsabilitate socială".

O altă modificare contestată de sindicalişti se referă la majorarea la trei ani a perioadei pentru care se poate încheia un contract pe durată determinată şi la introducerea posibilităţii prelungirii contractului, fără limită de număr al prelungirilor şi fără limită ca durată a perioadei de prelungire. În opinia acestora, consecinţa va fi precarizarea muncii salariaţilor, datorită generalizării sistemului de angajări pe perioadă determinată.

Sindicaliştii nu susţin nici prevederile referitoare la Agenţiile de muncă temporară, întrucât, eliminându-se limitarea situaţiilor în care un angajator putea recurge la muncă temporară, angajatorii vor recurge din ce în ce mai mult la angajări prin intermediul acestor agenţii, având în vedere că salariul unui lucrător angajat în acest fel este protejat de lege doar la nivelul salariului minim garantat în plată.

Nici perioada de referinţă pentru calculul duratei maxime legale a timpului de muncă, care, potrivit propunerii Guvernului, poate fi extinsă până la 12 luni, fără a fi necesar ca extinderea să se facă prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramura, nu este agreată de partea sindicală. În opinia sindicaliştilor, modificarea va avea ca efect şi eliminarea negocierii colective la nivel de ramură ca mecanism de extindere a perioadei de referinţă.

O altă propunere respinsă de sindicalişti se referă la majorarea termenului de compensare a muncii suplimentare cu timp liber corespunzator de la 30 de zile la 60 de zile.

Nici articolul 129, prin care se stabileşte că normele de muncă se fac şi se modifică doar de către angajator, fără acordul salariatului sau al sindicatului, nu este susţinut de partea sidicală, care consideră că astfel patronul poate oricând să modifice norma de muncă, ceea ce înseamnă că poate să modifice unilateral şi după bunul plac salariul.

"Salariaţii vor deveni în acest fel scalvii propriului contract de muncă", afirmă sindicaliştii.

Aceştia atrag atenţia şi asupra faptului că se elimină prevederea potrivit căreia durata concediului de odihnă se stabileşte prin contractele colective de muncă şi se instituie regula stabilirii duratei acestuia prin contractul individual de muncă, ceea ce poate deschide poarta pentru liberul arbitru în stabilirea concediilor de odihnă prin negocieri individuale şi va fi posibil ca salariaţi aflaţi în situaţii identice să beneficieze de durate diferite ale concediilor de odihnă, în funcţie de bunăvoinţa angajatorului.

De asemenea, potrivit sursei citate, prin propunerea de modificare a Codului Muncii se urmăreşte şi diminuarea rolului Consiliului Economic şi Social, de la cel de organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului la un rol nederminat şi nedefinit şi se doreşte schimbarea rangului legii prin care se organizează CES, din lege organică în lege simplă.

Sindicaliştii susţin că se doreşte şi eliminarea măsurilor de protecţie pe care legislaţia naţională trebuie să le garanteze conducătorilor organizaţiilor sindicale şi, în acest fel, Codul Muncii va contraveni din nou prevederilor Convenţiilor OIM nr. 87 - libertatea sindicală şi nr. 98 - dreptul la liberă organizare şi negociere colectivă, "ca pe vremea lui Ceauşescu şi ca în primii ani după Revoluţie".

Sindicaliştii mai susţin că sunt propuse modificări care diminuează rolul organizaţiilor sindicale, dar, în schimb, promovează şi favorizează instituţia "reprezentanţilor salariaţilor", care nu sunt organizaţi pe criteriul unor interese comune şi nu-i reprezintă pe salariaţi decât sporadic, pentru că, în practică, aceştia ar fi "oameni ai patronului".

Sindicaliştii precizează că abrogarea articolelor 238 - 247, respectiv toate principiile negocierilor colective, reprezintă primul pas spre abolirea întregului sistem actual de negocieri colective.

În ce priveşte reintroducerea angajamentului de plată, sindicaliştii susţin că acesta vulnerabilizează situaţia salariatului în raport cu angajatorul, pentru că, în vreme ce angajatorul poate oricând să dispună o acţiune cu efecte directe asupra salariatului, acesta nu poate, printr-o acţiune a sa, să producă vreun efect direct asupra angajatorului.

Sindicaliştii mai afirmă că în proiectul de modificare este abrogat articolul 23, alineatul 1 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv demuncă, respectiv prevederea potrivit căreia "Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate". Aceştia precizează că cele două modificări elimină, pe de o parte, perioada minimă pentru care poate fi încheiat un contract colectiv, dar limitează perioada maximă până la 31 decembrie 2011, adică se limitează dreptul de negociere colectivă al salariaţilor în cazurile în care în această perioadă încetează unele contracte colective (indiferent de nivel).

"Guvernul doreşte haos, nu ordine. Guvernul doreşte tensiuni sociale, nu pace socială. Guvernul doreşte fraudă fiscală, nu concurenţă loială", concluzionează CNS "Cartel Alfa".