HOTĂRÂRE 596-2020 a CNCD cu privire la Mediafax

MEDIAFAX S.A.

28. Partea reclamată nu a transmis un punct de vedere .

V. Motivele de fapt şi de drept

29. În fapt, Colegiul Director este chemat să se pronunţe asupra unor comentarii cu un posibil caracter discriminatoriu postate de către utilizatorii paginilor de Facebook ale părţilor reclamate.

30. Luând act de plângere, astfel cum este formulată, Colegiul urmează a analiza excepţiile invocate atât din oficiu cât şi de părţile reclamate, excepţii analizate de către Colegiul director în şedinţa de deliberări din data de 12.08.2020. În drept, potrivit dispoziţiilor art.63 din Procedura Internă de Soluţionare a Petiţiilor şi Sesizărilor, care prevăd „(1) Colegiul director se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care nu mai necesită, în tot sau în parte, analizarea în fond a petiţiei” Colegiul urmează a se pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor invocate.

31. În ceea ce priveşte, excepţia necompetenţei materiale invocată de partea reclamata (R1), Colegiul Director constată că se poate pronunţa pe afirmaţiile existente pe o pagină de socializare, în consecinţă decide respingerea acestei excepţii.

32. În ceea ce priveşte, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a părţii reclamate R1, Colegiul Director constată că toate comentariile au fost postate pe pagina de Facebook a Pagina 5 din 8 reclamatei, fiind principalul administrator al paginii, în consecinţă decide respingerea acestei excepţii.

33. În drept, în soluţionarea prezentei sesizări, apreciem că sunt incidente următoarele texte de lege:  art. 10 şi art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale;  art. 1 alin. (3), art. 16, art. 29 şi art. 30 din Constituţia României, revizuită în 2003;  art. 2 alin. (1) şi art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare (în continuare O.G. 137/2000).

34. Colegiul director este chemat să se pronunţe asupra raportului dintre libertatea de exprimare şi dreptul la demnitatea persoanei, interzicerea discriminării raportată la aprecierile utilizatorilor care au postat comentarii la articolele publicate pe paginile de Facebook ale părţilor reclamate.

35. Comentariile analizate au fost postate pe paginile de Facebook ale părţilor reclamate în urma unui articol despre indicatoarele rutiere de la intrările din localităţile Lacul Roşu şi Gheorghieni care au fost deteriorate, respectiv denumirile localităţilor în limba maghiară au fost acoperite cu vopsea, imagini ce se regăsesc la dosar.

36. Paginile de Facebook prezente în cauză sunt publice, vizionarea articolelor şi a comentariilor postate fiind accesibilă oricui doreşte, având astfel un caracter public.

37. Colegiul director, reiterează faptul că libertatea de exprimare constituie valoarea fundamentală a unei societăţi democratice şi pluraliste. Din această perspectivă, libertatea de exprimare are un rol substanţial în rândul drepturilor fundamentale cuprinse în Constituţie şi constituie trunchiul comun pentru exercitarea drepturilor fundamentale din sfera comunicării. În această sferă se includ: dreptul la libertatea presei, dreptul la libera exprimare a creaţiilor artistice sau cele din zona literaturii, libertatea de predare a ştiinţei şi libertatea creaţiei. De asemenea, de acest trunchi comun se leagă şi libertatea conştiinţei, a religiei şi libertatea de întrunire. Acest grup de drepturi asigură participarea avizată a cetăţeanului la procesele sociale şi politice. Exprimarea liberă a opiniilor şi credinţelor, chiar şi a celor nepopulare sau atipice, reprezintă condiţia fundamentală a existenţei unei societăţi vii şi capabilă de dezvoltare.

38. În nenumăratele decizii asupra libertăţii de exprimare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că acest drept „acoperă nu numai informaţiile şi ideile primite favorabil sau cu indiferenţă ori considerate inofensive, dar şi acele care şochează sau deranjează. Acestea sunt cerinţele pluralismului, toleranţei, spiritului deschis, fără de care nu există societate democratică. (CEDO, Lingens c. Austriei,).

39. Totodată, trebuie avut în vedere faptul că în prezenta speţă nu sunt analizate articolele publicate de către părţile reclamate, ci comentariile postate de către utilizatori.

40. În acest sens, în cauza Delfi as c. Estonia, CEDO a respins cererea reclamantei, gestionară a unui portal (internet) de ştiri, prin care aceasta critica, din perspectiva articolului 10 din Convenţie, sancţiunea care îi fusese aplicată potrivit dreptului intern, pentru responsabilitatea care i-a fost stabilită cu privire la mesajele anonime ale cititorilor site-ului pe care îl gestiona. În esenţă, raţionamentul Curţii a recunoscut existenţa unei ingerinţe, pe care însă a considerat-o legală, justificată şi proporţională, având în vedere Pagina 6 din 8 caracterul extrem de insultător al mesajelor analizate, postate pe site-ul de ştiri gestionat de reclamantă, având în vedere faptul că aceasta nu a împiedicat expunerea lor, ţinând seama de profitul înregistrat de reclamantă de pe urma acestor mesaje, ţinând seama de garanţia anonimatului pe care reclamanta îl permitea autorilor mesajelor şi, nu în ultimul rând, luând în considerare caracterul rezonabil al sancţiunii impuse de instanţele interne în sarcina reclamantei.

41. Libertatea de exprimare este un drept recunoscut de societate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând deseori rolul esenţial al acesteia într-o societate democratică, dar ea nu trebuie să încalce anumite limite care ţin în plus de protecţia reputaţiei şi drepturilor celorlalţi.

42. Deşi majoritatea comentariilor prezintă relevanţă în contextul dat, există şi comentarii a căror utilitate în contextul dezbaterii unor subiecte de interes public nu prezintă relevanţă. Există comentarii care nu numai că nu prezintă utilitate ci conduc la generalizări, la jigniri, precum şi la crearea unui cadru intimidant, ostil şi degradant pe criteriul etniei.

43. Potrivit art. 15 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare „Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, dacă fapta nu intră sub incidenţa legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naţionalist - şovină, de instigare la ură rasială sau naţională ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi legat de apartenenţa acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia”.

44. Cu privire la conţinutul mesajelor analizate, acestea au un caracter discriminatoriu ostil şi degradant. Având în vedere particularităţile prezentate chiar de către părţile reclamate ar fi fost necesar ca acestea, să dea dovadă de o vigilenţă sporită.

45. Colegiul reţine faptul că părţile reclamate au luat unele măsuri (disclaimer) privind asigurarea unui mediu din care să fie eliminate mesajele cu caracter discriminatoriu, injurios ori defăimător.

46. Colegiul director a reţinut faptul că respectivele comentarii, nu se mai regăsesc pe paginile de Facebook ale părţilor reclamate.

47. Trebuie, de asemenea, avut în vedere faptul că folosirea internetului nu mai reprezintă un mijloc de informare rar, ci dimpotrivă, unul răspândit, cu efecte imediate şi puternice într-o măsură mai mare decât presa scrisă. Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 20. alin.2, din O.G.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificări

COLEGIUL DIRECTOR HOTĂRĂŞTE:

1. Respingerea excepţiei necompetenţei materiale a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, invocată de R1;

2. Respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a părţii reclamate R1 ;

3. Constatarea existenţei unui tratament diferenţiat, discriminatoriu, pe criteriul etniei, potrivit art. 2 alin(1) precum şi al art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată;

4. O copie a hotărârii se va transmite părţilor. VI. Modalitatea de plată a amenzii Nu este cazul VII. Calea de atac şi termenul în care se poate exercita Prezenta hotărâre poate fi atacată la instanţa de contencios adsministrativ, în termen de 15 zile de la data primirii, potrivit O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de discriminare, republicată şi Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Membrii Colegiului Director prezenţi la şedinţa de deliberări desfăşurată online în data de 05.08.2020 au fost:

ASZTALOS CSABA FERENC – Membru, DIACONU ADRIAN – Membru, GRAMA HORIA-Membru, JURA CRISTIAN-Membru, MOŢA MARIA-Membru, OLTEANU CĂTĂLINA-Membru, POPA CLAUDIA SORINA – Membru ASZTALOS CSABA FERENC Membru Colegiul Director, Preşedinte CNCD