Hotărârea CGMB 151/2006 privind delimitarea spaţiului public aferent diametralei N-S, anulată de TB

Decizia a fost luată, marţi, în dosarul 52450/3/2010, în care Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a chemat în judecată Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Primăria Capitalei.

ONG-ul a cerut instanţei să anuleze hotărârea CGMB nr. 151/2006 privind delimitarea spaţiului public aferent diametralei Nord - Sud.

Decizia de marţi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.

Proiectul diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus a fost contestat de la început de ONG-urile din Platforma pentru Bucureşti, care au criticat felul în care au fost făcute exproprierile şi au fost date autorizaţii de demolare pentru imobile cu statut de monument istoric sau din zone protejate. Printre altele, au fost demolate Hotelul Marna, Casa Constantin Rădulescu (Cinema Feroviar) şi Casa Mihai Eminescu, de pe Strada Buzeşti, care erau monumente istorice.

În martie, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Bucureşti-Ilfov-Giurgiu a decis ca Hala Matache, dar şi alte două imobile din strada Berzei să-şi păstreze statutul de monument istoric.

Contestaţiile ONG-urilor au ajuns să fie exprimate, la sfârşitul lunii martie, în Parlamentul European (PE), în cadrul unei dezbateri iniţiate de europarlamentarul Monica Macovei.

Aceasta a spus atunci că va sesiza autorităţile române, printre care Primăria Capitalei, Ministerul Culturii şi Parchetul General, precum şi autorităţile europene şi că se va încerca elaborarea unei declaraţii scrise în PE, privind problemele de încălcare a legii, lipsă de transparenţă, conflict de interese şi corupţie invocate de societatea civilă în cazul proiectului Diametralei nord - sud, dar şi pentru alte demolări din Capitală.

În 12 noiembrie, primarul Sorin Oprescu spunea că Bucureştiul va putea fi traversat de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Coşbuc, în urma lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, pe care o califica drept "cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani".

Primarul general arăta că printre monumentele istorice declasate se află şi cinematograful Feroviar, "ale cărui ziduri se prăbuşesc singure", fostul Hotel Marna şi casa în care au locuit pentru o perioadă poetul Mihail Eminescu şi Veronica Micle.

Municipalitatea a precizat, la sfârşitul lunii noiembrie, pentru MEDIAFAX, că valoarea estimată a investiţiei se ridică la aproximativ 330 de milioane de euro.